Analiza traditionala a riscului ratei dobanzii

Analiza traditionala a riscului ratei dobanzii

Controlul riscului ratei dobanzii s-a realizat, traditional, in cadrul managementului activelor si pasivelor.

Mai jos este prezentat un exemplu care evidentiaza complexitatea managementului riscului de rata a dobinzii, in care banca nou autorizata incepe sa functioneze, dupa cum urmeaza:

Pasivele constau dintr-un depozit de 1.000 euro si capital de 100 euro, totalul pasivelor fiind deci de 1.100 euro. Banca planuieste sa imprumute un client negarantat, si avind in vedere ca rata riscului activelor este de 8%, suma pe care o poate acorda ca imprumut este de euro.

Imprumutul are o maturitate de 6 luni, data la care principalul si dobanda sunt platibile (rascumpararea imprumutului). Banca doreste sa aplice rata de piata curenta a dobanzii, de 7%, plus un spread de 3%, astfel ca rata anuala perceputa la 1.01. este de 10%. Imprumutul se va transfera (roll-over) la fiecare 6 luni, indiferent de rata de piata a dobanzii existenta, fara a se modifica prima de risc, de 3%.

Un client doreste sa cumpere depozitul, cu un certificate de deposit, CD, pe 1.01. rarta pietei este de 7%, si datorita unor conditii de piata mai competitiva aceasta este rata la care plateste CD. Banca trebuie sa decida maturitatea CD, si dupa aceea banca se obliga sa transfere (rolling over) CD la aceasi scadenta.

Curba randamentului pentru CD se presupune ca este orizontala, aplicand aceeasi rata a dobinzii, indiferent de maturitate. Dar la 1.02. are loc modificarea neasteptata a curbei randamentului, la noua valoare de 9%, deoarece ratele de piata ale dobinzii cresc deodata, la 9%. Nu mai exista in continuare modificari in timpul anului.

Se ignora toate iesirile legate de dividende si costuri de operare, cu exceptia celor aferente ratei de risc ale activelor de 8%.

Analistul managementului active-pasive (MAP) poate masura performanta lor in termenii venitului net din dobanzi (venit din imprumut minus cost pentru depozit), valorii de piata a capitalului( pretul de piata al actiunilor bancii) sau ratei economice a capitalului( valoarea noilor actiuni/valoarea noului imprumut), pentru o modificare neasteptata a ratelor dobanzii. Pentru evaluarea masurii cum schimbarile veniturilor nete din dobanzi afecteaza valorile de piata ale actiunilor bancii, trei masuri, marimi vor fi foarte strans legate.

Asa cum s-a aratat, exista o crestere de 2% a ratelor dobanzii pe 1.02. Pentru a examina ce se intampla cu performantele bancii, este necesar sa se foloseasca o formula de calcul a ratei lunare a dobanzii din rata anuala a acesteia, datorita discrepantelor, neconcordantelor  potentiale in derularea fluxurilor pentru imprumutul pe 6 luni si CD, a carui maturitate nu este determinata.

Pentru a calcula rata lunara a dobanzii din rata anuala se foloseste formula de calcul urmatoare:

(35)

unde y = 1+i, i= rata anuala a dobanzii, x= numarul de luni.

In exemplul luat, cand rata anuala este 10%, rata lunara a dobanzii este:

Astfel, pentru un imprumut pe 6 luni, rata lunara a dobanzii este de 0,79741%, cand rata anuala este de 10%, si 0,94888, cand rata anuala este de 12%. Daca ratele dobanzii cresc cu 2 % pe 1.02., cel imprumutat plateste o rata o dobanda lunara de 8,07 lei pana la 30.06., deoarece ratele sunt fixe penteu 6 luni, si de 9,60 lei de la 1.07.

In cazul depozitului, o data ce banca a decis maturitatea acestuia, ea se confrunta cu riscul de rata, neexistand risc de rata numai in perioadele in care volumele activelor si datoriilor sunt aproximativ egale, si banca armonizeaza maturitatile activelor si datoriilor. In exemplul luat, dimensiunile depozitului, 1.000 lei si cea a imprumutului, 1.012 lei,  sunt aproape egale, asa ca daca banca ofera un depozit pe 6 luni, pierderile sale, ca rezultat a schimbarii ratei dobinzii pe 1.02., sunt considerate ca si cum ar fi utilizat doua maturitati pentru depozit. In cazul A, banca opteaza pentru CD pe 3 luni, caz in care rata dobanzii lunare la depozit este de 0,56541%, cand rata anuala este de 7%, crescand la 0,72073%, dupa ce rata anuala creste la 9%. La maturitatea de 3 luni, pentru depozitul considerat, inseamna ca dobinda lunara platita pana la sfarsitul lunii Martie este de 5,65 lei, si dupa 1 Aprilie de 7,21 lei. Aceste rezultate sunt prezentate in tabelul nr. 10, cazul A.

Efectele cresterii neasteptate a ratelor dobanzii Tabelul nr. 10

Cazul A: crestere neasteptata de 2% a ratei, deposit pe 3 luni si imprumut pe 6 luni

(a)    rata marginala lunara a dobanzii, RMLD se calculeaza astfel:, C reprezentand capitalul bancii, care a fost presupus ca fiind 100 lei.

Cazul B:crestere neasteptata de 2 % a ratei, deposit pe 6 luni, imprumut pe 6 luni.

Aici exista o cadere a ratei marginale lunare a dobanzii, comparand primul si cel de al doilea trimestru, datorita unei cresteri neprevazute a ratei dobanzii. Caderea valorii nete a capitalului este calculata folosind noua valoare de piata a activelor si pasivelor, care este obtinuta prin scontarea valorii activelor si pasivelor. Rata initiala a imprumutului de 10% este considerata rata de scont in scopul evaluarii capitalului.

v         Imprumut (rata dobanzii neschimbata)

Valoarea imprumutului la 1.07: 1.012 + 49,39 = 1.061,39 lei, conduce la o rata a dobanzii pe o jumatate de an de 4,880088%. Platile viitoare sunt ignorate. Astfel, valoarea activelor scontate la 1.02 va fi de:

v     Depozit (rata dobanzii neschimbata)

Daca depozitul este pe o perioada de 3 luni, atunci un venit din dobanzii de 16,12 lei este platibil la sfarsitul fiecarui trimestru( de exemplu, sfarsitul lui Martie si Iunie ignora platile viitoare la 30.09. si 31.12.). Astfel, valoarea pasivelor, scontate la 1. 02. este:

Deci, valoarea neta a capitalului , in conditiile ratelor dobanzii neschimbate, este:

Daca rata dobanzii la imprumut creste la 12 %, datorita cresterii ratelor pietei cu 2%, atunci vom avea:

v     Imprumut (rata dobanzii creste la 12%)

Noile active totale vor fi: 1.012,44+88 = 1.100,44 lei

v     Depozit (pe trei luni)

Noua valoare totala a pasivelor este de 991,26 lei

Valoarea neta a capitalului este:

109,18 lei.

Modificarea valorii nete a capitalului este:

109,18 - 113,68 = -4,5 lei sau -3,96%(

Cu depozitul pe 6 luni banca nu va mai suporta o cadere neprevazuta a venitului ne t din dobanzi sau a valorii nete a capitalului in trimestrul II, precum in cazul A. In tabelul 11 cazul B se presupune maturitatea de 6 luni a depozitului, ca si a imprumutului, in acest caz, datoriile depozitului vor fi de 986,62 lei dupa ce rata dobinzii sare la 9%, prin urmare valoarea neta a capitalului va fi: 1100,44 - 986,62 = 113,82 lei., iar modificarea valorii nete a capitalului va fi: 113,82 -113,68 = 13 puncte procentuale, sau 0,11%.

In cele doua cazuri, rata economica a capitalui, definita ca raportul: valoarea capitalului nou / valoarea imprumutului nou, este de : 109,18 / 1100,44 = 9.92% si, respeciv de: 113,82 / 1100,44 = 10,34%.

Dupa cum se constata, cu cat mai lunga este maturitatea depozitului cu atat mai mare este venitul net din dobinzi si valoarea neta a capitalului pe care banca le obtine din cresterea ratei dobanzii. Pe de alta parte, daca rata dobanzii ar fi coborat dupa 1.02. cu 2 %, situatia ar fi fost imversa. Astfel, daca managementul, actionarii si autoritatile vor sa maximizeze venitul net din rata, valoarea de piata a capitalului sau rata economica a capitalului, atunci alegerea maturitatii va depinde de previziunile modificarilor ratei dobanzii.

Totusi, rezultatul de mai sus s-a obtinut deoarece volumele depozitului si imprumutului bancii sunt aproximativ egale, ceeace permite armonizarea maturitatii activelor cu aceea a pasivelor, daca obiectivul este minimizarea riscul ratei dobinzii. In realitate, multe banci dispun de un portofoliu care este o fracticiune din depozitul sau de baza. In aceaasta situatie, potrivirea maturitatilor va avea efecte net mai mari, care depind de directia schimbarii ratei dobanzii. Pentru a observa acest aspect, presupunem ca depozitul este de 1.000 lei, capitalul de 1.000 lei si nu exista exista rata de risc a activelor. Banca decide sa dea cu imprumut tot acest capital, adica 2.000 lei. Imprumutul cu maturitatea de 6 luni este acum de 2.000 lei si depozitul de 1.000 lei. Daca maturitatea depozitului este de 3 luni si rata dobanzii creste cu 2%, atunci rezultatul este cel insumat in tabelul 11.

Crestere neasteptata a ratei dobanzii. Tabelul nr.11

Cazul C: deposit pe 3 luni, imprumut de 2.000 lei pe 6 luni.

Dupa cum se poate observa in tabelul nr. 11. exista o cadere abrupta a dobanzii marginale nete pe luna, comparative cu cazul anterior, cand dimensiunea depozitului si imprumutului erau similare. La un depozit pe 3 luni, scontarea va reduce valoarea prezenta a activului net cu 1,15%, in timp ce la un deposit pe 6 luni reducerea va fi de 0,76%., presupunind ca rata dobanzii creste de la 10% la 12% pe 1.02.

Se poate sublinia ca modificarile ratei dobanzii afecteaza valoarea economica a bancii intr-un mod diferit aceluia a contului de venit si pierderi. Perspectiva castigurilor curente se va focaliza asupra sensibilitatii contului de venit si pierderi pe termen scurt , de exemplu pe 1 an, la modificarea ratei dobanzii. Efectul asupra valorii economice nete poate fi considerat pe termen lung, definit ca difernta dintre schimbarea in valoarea prezenta a activelor bancii si valoarea prezenta a pasivelor acesteia, la care se adauga schimbarea neta in valoarea neta a pozitiilor din afara bilantului, pentru o schimbare neta a ratelor de piata a dobanzii. Diferenta dintre cele doua va fi semnificativa daca instrumentelor de piata cotate nu sunt o parte majora a portofoliului bancii. Aceasta poate explica de ce autoritatile bancare se focalizeaza asupra valorii econmice, preocuparea principala a managementului bancii fiind profitul si pierderile pe termen scurt, datoritita efectului schimbarilor in profitabilitatea neta asupra evaluarii de piata a actiunilor.

Cazurile de mai sus se refera la riscul de rata a dobanzii cauzat de o schimbare in curba randamentului, adica, riscul reevaluarii curbei randamentului. Totusi, exista alte tipuri de risc al ratei dobanzii legat de produsele bancii. Rata dobanzii aferenta produselor bancii nu este in mod necesar legata de o curba a randamentului de piata. De exemplu, imprumuturile cu o rata a dobanzii de baza si conturile pietei monetare pot fi legate de ratele interbancare sau ale pietei interbancare, dar nu pot fi in relatie reciproca, una cu alta. Competitia pe piata si politica monetara vor determina gradul in care aceasta relatie este reciproca. Totusi, chiar daca nu este reciproca, cu conditia sa nu fie volatila, va exista o oarecare posibilitate a riscurilor aditionale,  inregistrand schimbari in balantele pasivelor in perioada fluctuatiilor ratei dobanzii. De exemplu, daca rata dobanzii creste, clientii vor fi refractari sa detina lichiditati in conturi de deopozite nepurtatoare de dobanda, datorita cresterii costului de oportunitate al detinerii de lichiditati in acest conturi. In perioada caderii ratelor, clientii pot schimba depozitele in alte active cu randament, cu rentabilitate mai mare.

Pot exista o parte din riscurile ratei dobanzii asociate produselor bancii la care sunt atasate optiuni, de exemplu, riscul platii anticipate creste in cazul ipotecilor cu rata fixa. O optiune de plata anticipata va genera rezultate diferite: daca ratele dobanzii cresc, platile anticipate ale ipotecii se reduc si viata medie asteptata portofoliului creste; pe de alta parte, daca ratele scad, platile anticipate cresc, deoarece platile anticipate fixe sunt mai putin atractive si viata medie a portofoliului se reduce.