Factorii
generatori ai aparitiei si dezvoltarii paradisurilor fiscale
Principalii factori generatori ai
aparitiei si dezvoltarii paradisurilor fiscale sunt:
Impozitele si presiunea fiscala - dezvoltarea economica si sociala a
provocat si o crestere a fiscalitatii, impunandu-se tot mai acut o tendinta crescatoare a cheltuielilor
publice, tendinta manifestata in special pe fondul amplificarii rolului
economic al statului si a interventiei acestuia in economie, intersectat
cu implicarea statului in directia realizarii protectiei sociale. Implicarea
statului in economie presupune in primul rand resurse financiare la
dispozitia acestuia, resurse realizate din impozite si taxe platite de
catre contribuabili. Nivelul fiscalitatii devine din ce in ce mai ridicat,
in special dupa accentuarea ideii interventionismului fiscal, al carei
promotor a fost Keynes, dupa marea criza din 1933. Interventia statului in
economie are efecte benefice, contribuind in mod evident la dezvoltarea
economica si sociala, dar are si efecte negative: "Presiunea fiscala presupune
anumite limite de suportabilitate din partea contribuabililor si anume
limite de ordin psihologic si politic. Aceste limite sunt impuse de
reactiile contribuabililor care pot sa opuna o puternica rezistenta
cresterii prelevarilor obligatorii, reactionand prin evaziune, frauda,
reducerea activitatii productive sau chiar prin revolte"(H, 2000). Ca exemplu privind presiunea fiscala,
putem lua impozitul forfetar din Romania, subiect de actualitate, care in
opinia specialistilor, va genera o emigrare fiscala a contribuabililor
catre tari cu regimuri fiscale mai favorabile, va spori evaziunea fiscala
si va creste riscul de insolventa. Din pacate, orice solutie de
contracarare a efectelor negative ale acestuia va implica, pana la urma,
costuri suplimentare. Efectul principal al introducerii impozitului forfetar,
adoptat prin OUG nr. 34.2009 in ultima sedinta de guvern, va mari
presiunea fiscala asupra contribuabililor cu putere economica redusa,
afectandu-i puternic, prin dezechilibrarea cash-flow-ului, pe micii
intreprinzatori si pe independenti, cum ar fi avocatii, contabilii,
notarii, consultantii fiscali. "Desi introducerea acestui tip de impozit
va dinamiza activitatile de reorganizare, de coagulare a micilor
intreprinzatori pentru diminuarea costurilor, orice solutie de
contracarare a efectelor sale negative va implica un cost. La prima
vedere, din cauza inducerii unui randament fiscal inechitabil intre
microintreprinderi si persoanele fizice neautorizate (PFA), tendinta va fi
de trecere de la o forma la alta. Astfel, in timp ce la o
microintreprindere raspunderea este limitata la capitalul social, in cazul
PFA, ea devine practic nelimitata, iar riscurile de insolventa cresc. In
principiu, 500 de euro de platit anual nu pare o suma foarte mare pentru un
astfel de contribuabil, dar s-ar putea ca tocmai acesti 500 de euro sa
faca diferenta". De asemenea, acesta atrage atentia ca exista pericolul,
asa cum se intampla de obicei in situatii de crestere a presiunilor fiscale,
ca evaziunea sa creasca, prin inmultirea tranzactiilor la negru. (Financiarul,
16.04.2009).
Concurenta si migratia fiscala - concurenta in sectorul privat este
in mod normal asociata cu alocarea mai eficienta a resurselor si determina
o crestere a performantei economice. De aceea, economiile concurentiale
tind sa se dezvolte mai rapid si sa furnizeze standarde ridicate. Concurenta
intre guverne are acelasi efecte economice benefice. Concurenta sau
competitia fiscala este doar o parte a competitiei dintre tari, dar cu o
importanta din ce in ce mai ridicata din cauza cresterii mobilitatii
capitalului si a fortei de munca. "Competitia
fiscala intre diferite tari apare atunci cand sistemul fiscal al unui
guvern afecteaza fiscalitatea altui guvern" ( Goodspeed, 1998 in Bisa,
2005).
Coordonarea si armonizarea fiscala - coordonarea si armonizarea fiscala
sunt raspunsul natiunilor cu fiscalitate ridicata la competitia fiscala,
in urma careia isi vad amenintate veniturile fiscale. Armonizarea fiscala
exista atunci cand contribuabilii fac fata la rate de impozitare identice,
indiferent unde ar munci, economisi sau investi. Problema armonizarii
fiscale s-a pus in cadrul Uniunii Europene pentru a asigura o competitie
fiscala loiala intre tarile membre. "Armonizarea fiscala nu apare astfel
ca un sistem optimal cu un singur obiectiv, ci ca o cautare a celor mai
bune compromisuri posibile intre imperativele economice dictate de
integrarea pietelor si libera circulatie, pe de o parte, si exigentele
autonomiei statelor membre in privinta optiunilor fiscale, pe de alta
parteT et al., 2004).
