FORTA JURIDICA SI EFECTELE JURIDICE ALE ACTELOR ADMINISTRATIVE

FORTA JURIDICA SI EFECTELE JURIDICE ALE ACTELOR ADMINISTRATIVE

I. Forta juridica

Actele administrative, ca acte juridice, nasc, modifica sau sting raporturi juridice deci au efecte juridice cu o anumita forta juridica. In literatura de specialitate pentru a fundamenta forta juridica deosebita a actului administrativ se face apel la prezumtia de legalitate a acestuia care implicit rezolva si problema executarii actelor administrative. Deci atat timp cat fiinteaza actul administrativ se prezuma ca acesta a fost emis cu respectarea conditiilor de fond si de forma, iar respectarea acestor conditii inseamna de fapt respectarea legii. Prezumtia de legalitate este asociata cu alte doua prezumtii si anume:

a)      prezumtia de autenticitate - actul administrativ emana in mod real de la cine spune ca este competent;

b)      prezumtia de veridicitate - actul administrativ reflecta in mod real ceea ce a stabilit emitentul.

Tot in legatura cu actul administrativ in literatura de specialitate se distinge intre:

a)      obligatia de executare (in general obligatia de a face) care priveste numai subiectele titulare de drepturi si obligatii ca efect al emiterii actului administrativ;

b)      obligatia de respectare (opozabilitate - in principiu obligatia de a nu face) care intinde asupra altor subiecte de drept.

Forta juridica a actului administrativ este identica cu a altor acte unilateral ce emana de la organele statului in realizarea puterii de stat dar este inferioara fortei juridice a legii. Forta juridica a actelor unilaterale intre care si actul administrativ este superioara celorlalte acte juridice (mai putin legea si actele juridice ale legislativului) indiferent de la cine emana.

Forta juridica a actelor de putere este, deci, superioara actelor de drept civil, dreptul muncii etc. Dar in functie de structura sistemului administratiei de stat, a administratiei publice in general, este firesc sa existe o diferentiere, sub aspectul fortei juridice intre diferite acte administrative.

In principiu, forta juridica a unui act administrativ este data de locul pe care il ocupa organul emitent in sistemul organizarii administratiei publice, precum si de natura organului respectiv. Ex.: de la Guvern emana mai multe acte administrative dar cea mai mare forta juridica o au ordonantele.

II. Executarea din oficiu

Actele juridice unilaterale ale autoritatilor publice, emise in realizarea puterii publice se caracterizeaza, in ceea ce priveste regimul juridic aplicabil, prin regula executarii din oficiu (executio ex officio). Asadar, in cazul in care obligatia (ca efect juridic al aplicarii actului administrativ) nu se executa de buna voie cel indreptatit a pretinde executarea acestei obligatii poate cere interventia fortei de constrangere a statului direct in baza actului de putere respectiv fara a mai fi nevoie de investirea actului administrativ cu titlu executoriu pentru ca actul administrativ este, prin el insusi, titlu executoriu.

In dreptul european occidental acest lucru este posibil doar in cazuri expres prevazute de lege, in rest este nevoie de un recurs prealabil la judecator pentru ca, se apreciaza, ca numai astfel se garanteaza mai direct libertatea persoanei, inviolabilitatea domiciliului etc. Consecinta valorii juridice a actului administrativ consta in aceea ca actul administrativ produce efecte juridice fara a fi necesar consimtamantul celor carora li se adreseaza aceste acte. Prezumtia de autenticitate, precum si prezumtia de veridicitate dau forta probanta a actului administrativ care este cea a actelor autentice; deci ceea ce se afirma prin actul administrativ nu poate fi inlaturat decat prin procedura "inscrierea in fals". De la acest principiu, al executarii din oficiu, sunt urmatoarele exceptii:

actele administrative care nu dau nastere la raporturi juridice de drept administrativ ci la raporturi juridice de drept civil, de dreptul muncii, raporturi juridice proteguite prin actiuni in fata instantelor;

actele administrative suspendate.

III. Momentul de la care actele administrative produc efecte juridice

In general, se socoteste ca acest moment este cel al publicarii actului administrativ normativ (sau un alt moment ulterior daca asa prevede actul administrativ normativ) ori al comunicarii actului administrativ individual. Aceasta regula are o mare importanta deoarece din ea decurg consecinte juridice privitoare la: existenta sau inexistenta obligatiei de executare, posibilitatea executarii din oficiu. Deci nu exista posibilitatea de executare a actului administrativ daca el nu a fost adus la cunostinta subiectelor de drept; de asemenea, nu exista obligatia de executare a actului administrativ normativ daca el nu a fost dat publicitatii.

Regula data de regimul juridic al actelor administrative: pentru organul emitent obligatiile incep din momentul adoptarii deci actul administrativ este obligatoriu din momentul in care exista.

Regula: actele administrative produc efecte numai pentru viitor, sunt active si nu retroactive. De la aceasta regula sunt instituite urmatoarele exceptii de acte administrative ce produc efecte retroactive:

actele administrative declarative (recognitive)

actele administrative cu caracter jurisdictional

actele administrative date in aplicarea hotararilor judecatoresti

Dintre aceste exceptii, cele mai importante acte administrative sunt cele prevazute la exceptia 1 care recunosc drepturi si obligatii ce au luat nastere prin fapte juridice anterioare emiterii lor si produc efecte juridice din momentul in care s-au produs faptele juridice si nu din momentul emiterii actelor administrative. Ex.: certificate, somatii, adeverinte, extrase etc.

Unele acte administrative produc efecte juridice nu din momentul publicarii ci:

a)      fie de la o data ulterioara publicarii, data prevazuta prin vointa unilaterala in actul administrativ de catre organul emitent;

b)      fie de la o data ulterioara publicarii, data prevazuta de lege sau de procedura emiterii actului administrativ ca in cazul in care actul administrativ este supus confirmarii.

IV. Intinderea efectelor juridice produse de actul administrativ

Pentru a analiza aceasta problema trebuie sa facem distinctia intre:

actele administrative normative care produc toate categoriile de efecte juridice, ele fiind izvor de drept pentru toate ramurile de drept cu exceptia dreptului penal. Ca izvor de drept penal totusi, prin exceptie, poate fi ordonanta guvernamentala in masura in care ea intervine si in domeniul dreptului penal.

actele administrative individuale in principiu sunt acte juridice ce dau nastere la raporturi juridice de drept administrativ; uneori insa ele pot da nastere si la raporturi de drept constitutional - ex. actele administrative ale organelor administratiei locale in materia alegerilor.

Prin urmare, efectele actelor administrative pot fi reglementate si de alte norme de drept alaturi de normele dreptului administrativ insa actele juridice isi pierd natura de acte administrative iar regimul lor juridic ramane regimul juridic administrativ.

V. Incetarea efectelor actelor administrative

Actele administrative produc efecte juridice pana in momentul scoaterii lor din vigoare care, de regula, se face de catre organul emitent, de organul sau ierarhic superior ori de instantele de judecata.

In speta este vorba de:

retractare;

revocare;

anulare.

Obligatia de executare a actului administrativ poate inceta, ca orice obligatie, prin indeplinirea ei. Aceasta incetare trebuie prevazuta in mod expres de un alt act administrativ cu aceeasi forta juridica, de lege sau de o hotarare judecatoreasca.

Incetarea se poate datora si unor fapte materiale daca legea leaga de producerea lor efecte juridice sau daca din acel fapt material rezulta o imposibilitate absoluta si definitiva - ex. moartea unei persoane care era obligata la plata unei amenzi sau expirarea termenului de valabilitate. In cazul in care o persoana renunta la un drept conferit de un act administrativ acel act nu inceteaza intrucat el fiind expresia vointei unilaterala a emitentului trebuie revocat de acesta.

A se vedea: Iorgovan, Antonie - "Tratat de drept administrativ", Ed. All Beck, Bucuresti, 2001.