CICLUL DE PRODUCTIE - NORMATIV DE BAZA AL ORGANIZARII PRODUCTIEI

CICLUL DE PRODUCTIE - NORMATIV DE BAZA AL ORGANIZARII PRODUCTIEI

CICLUL DE PRODUCTIE : NOTIUNI, IMPORTANTA; STRUCTURA CICLULUI DE PRODUCTIE

CALCULUL DURATEI CICLULUI DE PRODUCTIE

CICLUL DE PRODUCTIE : NOTIUNI, IMPORTANTA; STRUCTURA CICLULUI DE PRODUCTIE

Ciclul de productie reprezinta unul din indicatorii de baza care caracterizeaza nivelul de organizare al intreprinderilor industriale .

Prin ciclul de productie al unui produs sau al unui lot de produse se intelege perioada de timp din momentul lansarii in fabricatie sub forma de materii prime a acestora pana la momentul iesirii lor din fabricatie sub forma de produse finite .

Ciclul de productie prezinta o deosebita importanta pentru activitatea de organizare a intreprinderilor industriale. Acest lucru rezulta din faptul ca marimea ciclului de productie influenteaza in mod direct asupra volumului productiei intreprinderii, un ciclu mai redus permitand efectuarea unui numar mai mare de cicluri de productie intr-un an, ceea ce determina un volum de productie anual mai mare prin folosirea aceleasi capacitati de productie.

De asemenea, durata ciclului de productie determina marimea stocurilor de productie neterminata din intreprinderi, marimea mijloacelor circulante, productia neterminata si viteza de rotatie a mijloacelor circulante, cu toate implicatiile ce decurg de aici asupra necesarului de suprafete de productie, de depozite si asupra indicatorilor economici ai intreprinderii.

Durata ciclului de productie constituie un normativ de baza al activitatii de pregatire, lansare si urmarire a fabricatiei produselor, determinand momentul de incepere si de incheiere a executiei produselor si ordinea de lansare in fabricatie, incarcarea utilajelor si folosirea muncitorilor in timp.

Studiul, analiza si calculul duratei ciclului de productie necesita o cunoastere exacta atat a marimii cat si a structurii ciclului de productie .

In cazul unei intreprinderi industriale prin structura ciclului de productie se intelege componenta acestuia sub raportul duratei operatiilor tehnologice, a activitatilor auxiliare, a intreprinderilor etc., precum si raportul dintre cheltuielile de timp pentru diferitele feluri de operatii si intreruperi in procesul de productie .

Sub raport structural durata ciclului de productie este formata din doua mari componente :

perioada de lucru ;

timpul de intreruperi .

Perioada de lucru este formata, la randul ei, din trei componente de baza si anume:

durata ciclului operativ ;

durata proceselor naturale ;

durata proceselor auxiliare .

Durata ciclului operativ constituie o parte a perioadei de munca care exprima durata activitatilor principale legate de executarea produsului sau lotului de productie. Ea este formata din durata operatiilor tehnologice si durata lucrarilor de pregatire-incheiere.

Durata proceselor naturale intra in componenta duratei ciclului de productie numai in acele ramuri in care obtinerea productiei finite necesita o perioada de timp pentru actiunea unor factori naturali, cum este cazul in productia de vinuri ( procesul de fermentare a sucului de struguri ), in industria de prelucrare a lemnului ( procesul de uscare naturala a masei lemnoase sau de uscare a produselor dupa vopsire ) s.a. .

Durata proceselor auxiliare este formata, la randul ei, din doua subcomponente si anume :

durata operatiilor de control ;

durata operatiilor de transport .

In durata ciclului de productie, alaturi de perioada de munca intra ca o componenta cu mare pondere si timpul de intreruperi. Acesta este format din doua componente si anume :

timpul de intreruperi interoperationale ( in interiorul schimbului ) ;

timpul de intreruperi intre schimburi .

Timpul de intreruperi interoperationale este determinat de modul de organizare a lucrului in cadrul unitatilor de productie. El este format din timpul de intreruperi datorita lucrului pe loturi, din timpul de intreruperi datorita asteptarii la locurile de munca si din timpul de intreruperi pentru completare.

Intreruperile datorita lucrului in loturi sunt determinate de faptul ca o piesa sau un produs din cadrul lotului trebuie sa astepte pana ii vine randul spre a fi prelucrat, iar dupa aceasta pana se prelucreaza si celelalte produse din lot .

Intreruperile de asteptare la locurile de munca sunt determinate de faptul ca piesele sau produsele sosite la locurile de munca trebuie sa astepte pana se elibereaza locul de munca ocupat cu executarea unor produse sau piese apartinand unor loturi lansate anterior.

Intreruperile pentru completare au loc, de regula, in acele ramuri unde obtinerea unui produs finit sau subansamblu are loc prin montajul sau ambalarea diferitelor piese, semifabricate sau subansamble. Aceste intreruperi au loc datorita nesincronizarii in timp a diferitelor piese sau semifabricate, unele dintre acestea trebuind sa astepte pana se completeaza setul de piese sau semifabricate care urmeaza a fi supuse montajului.

Timpul de intreruperi interschimburi este format la randul sau din trei subcomponente si anume :

timpul de intreruperi datorita zilelor nelucratoare ;

timpul de intreruperi datorita regimului de schimburi ;

timpul de intreruperi pentru masa,conform organizarii interne a intreprinderii .

Tinand seama de aceste componente se poate scrie urmatoarea relatie generala de calcul pentru durata ciclului de productie :

D_cp = St_pi + St_teh + St_pn + St_ct + St_tr + St_io + St_is

in care :

D_cp - reprezinta durata ciclului de productie ;

St_pi - suma timpilor de pregatire-incheiere ;

St_teh - suma timpilor pentru efectuarea operatiilor tehnologice ;

St_pn - suma timpilor pentru efectuarea proceselor naturale ;

St_ct - suma timpilor pentru efectuarea operatiilor de control tehnic ;

St_tr - suma timpilor pentru efectuarea operatiilor de transport ;

St_io - suma timpilor de intreruperi interoperationale ;

St_is - suma timpilor de intreruperi interschimburi .

In cadrul structurii duratei ciclului de productie durata ciclului operativ prezinta o importanta deosebita pentru determinarea duratei ciclului de productie luat in ansamblul lui.

O caracteristica importanta o reprezinta durata ciclului operativ sub raportul continutului economic al celor doua componente ale sale. Astfel, pe cand timpul tehnologic format din suma duratelor operatiilor tehnologice necesare obtinerii unui produs sau a unei piese se efectueaza cate o data pentru fiecare unitate de produs sau piesa, timpul de pregatire-incheiere se efectueaza o singura data pentru intregul lot de produse, indiferent de marimea acestuia.

Considerand ca pentru obtinerea unui produs sau a unei piese este nevoie de o singura operatie, se poate scrie urmatoarea relatie :

D_col = np x t_teh + t_pi

in care :

D_col - reprezinta durata ciclului operativ pentru un lot de produse ;

np - numarul de produse sau piese care formeaza lotul ;

t_teh - timpul operatiei tehnologice ;

t_pi - timpul de pregatire-incheiere ;

Tinand seama de particularitatile pe care le prezinta sub raportul calculului timpului operatiei tehnologice si timpul de pregatire-incheiere, rezulta ca pentru a calcula timpul necesar prelucrarii unui produs sau piese - pe care-l denumim timp unitar - va trebui ca timpul necesar executarii operatiei sa se adauge partea care revine pe unitatea de produs din timpul de pregatire-incheiere, potrivit relatiei :

t_u = t_the +

in care :

t_u - reprezinta timpul unitar .

In functie de timpul unitar se poate determina durata ciclului operativ pentru un lot, potrivit relatiei :

D_col = np x t_u

Cunoasterea structurii duratei ciclului de productiei si a continutului fiecarei componente prezinta o mare importanta economica.

2CALCULUL DURATEI CICLULUI DE PRODUCTIE

Tipurile de imbinare a executarii in timp a operatiilor tehnologice

In cadrul duratei ciclului de productie o pondere insemnata o are durata operatiilor tehnologice.

Marimea acestei durate de timp depinde de o serie de factori cum sunt :

a)     timpul de imbinare a executarii in timp a operatiilor de productie ;

b)     numarul operatiilor procesului tehnologic si durata fiecaruia ;

c)     numarul de produse sau piese care compun lotul de productie .

Tipul de imbinare a executarii in timp a operatiilor de productie este foarte important, deoarece determina gradul de simultaneitate a executarii in timp a diferitelor produse si operatii, influentand prin aceasta durata executarii operatiilor tehnologice.

In cadrul intreprinderilor industriale, se folosesc trei tipuri de imbinare a executarii in timp a operatiilor de productie si anume :

a)     tipul de imbinare succesiv;

b)     tipul de imbinare paralel ;

c)     tipul de imbinare paralel-succesiv sau mixt ;

Calculul duratei timpului tehnologic pentru toate cele trei tipuri de imbinare se poate face atat pe cale grafica cat si pe cale analitica.

Tipul de imbinare succesiva reprezinta acel mod de imbinare a executarii in timp a operatiilor de productie potrivit careia diferitele produse sau piese care compun lotul trec spre prelucrare la operatia urmatoare in momentul in care s-a terminat de executat intregul lot la operatia anterioara.

Rezulta de aici faptul ca pentru a se putea trece la operatia urmatoare trebuie sa fie executate toate produsele sau piesele din lot la operatia anterioara si ca executarea operatiilor se face la intregul lot, una dupa alta, in mod succesiv.

Pentru reprezentarea grafica a acestui tip de imbinare si pentru determinarea pe cale grafica si analitica a duratei timpului tehnologic se considera un lot format din patru produse care necesita un proces tehnologic cu cinci operatii ale caror durate sunt urmatoarele : t₁ = 1 ora ; t₂ = 2 ore ; t₃ = 1 ora ; t₄ = 3 ore ; t₅ = 0,5 ore .

In fig. 8.1 se arata reprezentarea grafica a executarii lotului potrivit procesului tehnologic, pe baza tipului de imbinare succesiv.

Pentru reprezentarea grafica s-a impartit abscisa in intervale de timp egale cu o ora. S-a reprezentat grafic, in primul rand operatia I. Intrucat locul este format din patru produse, iar executarea operatiei I necesita o ora pe produs, s-a reprezentat executarea printr-o linie continua care trece prin patru intervale ( care reprezinta la scara aleasa patru ore ) timpul pentru executarea celor patru produse.

In momentul in care s-a terminat de executat intregul lot la operatia I s-a trecut la operatia a II-a, reprezentandu-se executarea printr-o linie care trece prin opt intervale ( care reprezinta opt ore, adica timpul executarii celor patru produse la operatia a II-a care necesita doua ore pe bucata ).

Dupa o tehnica asemanatoare s-a facut reprezentarea grafica a executarii lotului la toate cele cinci operatii. Pentru a marca executarea fiecarui produs in timp, pe operatii, s-a incadrat executia intre doua bare transversale.

Determinarea pe cale grafica a duratei ciclului tehnologic se face numarand pe grafic numarul de intervale necesare pentru executarea operatiilor tehnologice la intregul lot . Din fig. 8.1 rezulta, pe baza numararii intervalelor ca durata ciclului tehnologic este de 30 ore.

Pentru a stabili pe cale analitica durata ciclului tehnologic pentru tipul de imbinare succesiv la lotul considerat, se trage in partea de jos a reprezentarii grafice o linie continua din momentul inceperii executiei lotului la prima operatie si pana in momentul executarii ultimului produs din lot la ultima operatie.

Pe aceasta linie continua s-a impartit prin segmente de dreapta timpul corespunzator executarii fiecarei operatii in intregul lot .

Daca se noteaza cu np numarul produselor sau pieselor din lot si cu t₁, t₂, . t_i,.,t_n duratele operatiilor tehnologice, timpul pentru executarea primei operatii la intregul lot se poate nota np, t₁, timpul pentru executarea operatiei a II-a cu np, t₂ s.a.m.d. .

Din reprezentarea grafica aratata in fig. 8.1 rezulta ca durata ciclului tehnologic pentru tipul de imbinare succesiv este egal cu suma segmentelor corespunzatoare executarii fiecarei operatii.

Daca se noteaza cu durata ciclului tehnologic pentru imbinarea succesiva, se poate scrie :

Pentru un proces tehnologic format din (n) operatii, formula generala de calcul a duratei ciclului tehnologic pentru tipuri de imbinare succesiv se prezinta astfel :

Aplicand aceasta relatie generala de calcul pentru cazul analizat se obtine :

ore

Se poate constata ca rezultatul obtinut prin calcul analitic (30 ore) este acelasi cu cel obtinut pe cale grafica.

Tipul de imbinare paralel prezinta acel mod de imbinare a executarii in timp a operatiilor de productie caracterizat prin faptul ca diferitele produse sau piese care compun lotul de productie trec spre prelucrare de la o operatie la alta bucata cu bucata, in momentul in care s-a terminat prelucrarea la operatia anterioara se trece la operatia urmatoare, asigurandu-se ca o conditie de baza continuitatea lucrului la operatia principala.

In fig. 8.2 se poate vedea reprezentarea grafica a tipului de imbinare paralel pentru cazul practic enuntat la tipul de imbinare paralel .

Fig. 8.1 Reprezentarea grafica a executarii lotului dupa tipul de imbinare succesiv

Pentru reprezentarea grafica se poate folosi urmatoarea tehnica :

se prezinta grafic executarea primului produs din lot la toate operatiile procesului tehnologic, trecerea de la operatie la alta facandu-se in mod succesiv ;

se stabileste intervalul de timp dintre momentul terminarii unui produs din lot si momentul inceperii prelucrarii urmatorului produs din lot la fiecare operatie in parte prin efectuarea diferentei dintre timpul operatiei principale, pe o bucata, si timpul pe bucata al operatiei pentru care dorim sa aflam intervalul de timp; se va numi operatie principala operatia cu durata cea mai mare de timp ;

se determina momentul inceperii executiei fiecarui produs, din lot, pe grafic, pe fiecare operatie, masurand pe grafic intervalul stabilit dupa metoda aratata intre momentul terminarii prelucrarii unui produs si momentul inceperii produsului urmator ;

se face prezentarea grafica a executarii operatiei pentru fiecare produs sub forma unor segmente care trec prin atatea intervale cate ore dureaza prelucrarea operatiei ;

se verifica corectitudinea executarii graficului urmarind daca se asigura continuitatea lucrului la operatia principala ( reprezentat grafic printr-o linie continua ) si daca produsele se deplaseaza de la o operatie la alta in mod succesiv, fara a astepta, nici un moment la diferitele locuri de munca.

In reprezentarea grafica din fig. 8.2 se constata ca s-au respectat intocmai aceste cerinte.

Petru exemplul practic se constata ca operatia principala este operatia a patra care are durata cea mai mare de timp ( 3 ore ) ; de asemenea, folosind metoda indicata se vede ca intervalul de timp dintre prelucrarea produselor la operatia I este de 2 ore ( rezultat din diferenta 3-1 ) la operatia a II-a de 1 ora, la operatia a III-a de 2 ore si la operatia a V-a de 2,5 ore.

Din graficul intocmit, urmarind intervalele de timp necesitate de prelucrarea produselor, rezulta durata ciclului tehnologic pentru tipul de imbinare paralel este de 16,5 ore.

Pentru a stabili o formula de calcul cu caracter general pentru acest tip de imbinare, in partea de jos a reprezentarii grafice se trage o linie continua incepand din momentul 0 si pana la punctul care indica pe grafic 16,5 ore ( adica durata prelucrarii lotului dupa tipul de imbinare paralel ).

Pe aceasta linie continua se proiecteaza sub forma de segment, ca in figura, durata executarii operatiei intai, a doua, a treia, a patra si a cincea pe bucata, precum si durata prelucrarii a np-1 produse la operatia a patra care este operatia principala.

Durata ciclului tehnologic pentru tipul de imbinare paralel se determina prin suma acestor segmente, a caror valoare este data in fig. 8.2 .

Se va obtine :

= t₁ + t₂ + t₃ + t₄ + (np-1) t₄ + t₅ = + (np-1) t₄

in care :

- reprezinta durata ciclului tehnologic pentru tipul de imbinare paralel

t₁ t₂ t₃ t₄ (np - 1) t₄ t₅

8.2Reprezentarea grafica a executarii lotului dupa tipul de imbinare paralel

Daca se noteaza operatia principala cu t_pr care in exemplul folosit este operatia a patra, pentru un proces tehnologic format din "n" operatii se va obtine urmatoarea formula generala de calcul pentru tipul de imbinare paralel :

= + (np-1) t_pr

Aplicand formula de calcul pentru exemplul practic folosit, se va obtine :

3 = 7,5 + 9 = 16,5 ore

Rezultatul obtinut pe cale analitica este acelasi cu cel obtinut pe cale grafica.

Analizand reprezentarea pe cale grafica a tipului de imbinare paralel se constata ca s-a obtinut o durata a ciclului tehnologic foarte redusa ca urmare a executarii in paralel a unor operatii care nu sunt principale, la diferitele produse.

Din grafic rezulta insa existenta unor intreruperi in functionarea utilajelor si in timpul de munca al muncitorilor la toate operatiile, cu exceptia operatiei principale. Pentru evitarea acestor intreruperi se impune sincronizarea executarii in timp a diferitelor operatii, ca la productia in flux, astfel incat durata productiei diferitelor operatii sa fie egala sau sa se afle intr-un raport multiplu.

Pentru evitarea acestor intreruperi se impune o astfel de reproiectare a organizarii procesului tehnologic incat raportul dintre durata operatiei si numarul de masini care vor lucra in paralel la operatia respectiva sa fie egal cu durata tactului liniei, conform relatiei :

in care :

t₁, t₂, t₃,.., t_n - reprezinta duratele operatiilor de executat ;

M₁, M₂, M₃,.,M_n- numarul de masini care vor lucra in paralel pentru

executarea fiecarei operatii;

T - tactul de functionare a linie de productie in flux .

Tipul de imbinare paralel-succesiv sau mixt reprezinta acel mod de imbinare a executarii in timp a operatiilor de productie caracterizat prin faptul ca diferitele produse sau piese care formeaza lotul de productie trec spre prelucrare de la o operatie la alta nu in totalitate, ci partial, sub forma loturilor de transport, momentul lansarii in fabricatie determinandu-se in asa fel incat sa asigure continuitatea prelucrarii la fiecare operatie si loc de munca.

Reprezentarea grafica a acestui tip de imbinare foloseste o tehnica adecvata . Astfel, pentru reprezentarea grafica, operatiile se impart in doua mari grupe si anume :

grupa operatiilor a caror durata este mai mare sau egala fata de durata operatiei precedente ;

grupa operatiilor a caror durata este mai mica fata de durata operatiei precedente .

In mod practic, reprezentarea grafica se efectueaza astfel :

se reprezinta grafic executarea intregului lot la prima operatie printr-o linie continua prin atatea intervale cate ore dureaza efectuarea primelor operatii la toate produsele lotului ( in exemplul considerat, prin patru intervale corespunzatoare celor patru ore);

se trece la reprezentarea grafica a executarii celorlalte operatii, folosindu-se doua procedee, in raport cu grupa din care face parte operatia de reprezentat, dupa cum urmeaza :

a)      daca operatia de executat face parte din prima grupa, fiind deci mai mare sau egala ca durata fata de durata operatiei precedente, cum este cazul, in exemplul luat al operatiilor a II-a si a IV-a, inceperea executarii operatiei se face in momentul executarii primului produs din lot la operatia precedenta, continuandu-se dupa aceea prelucrarea si a celorlalte produse din lot. Grafic, acest lucru se reprezinta printr-o linie continua, care incepe in momentul ce marcheaza grafic executarea primului produs din lot la operatia precedenta, care trece prin atatea intervale cate ore dureaza executarea operatiei la toate produsele;

b)     daca operatia de executat face parte din grupa a II-a, fiind deci mai mica ca durata decat durata operatiei precedente ( cum este cazul operatiei a III-a si a V-a ), lansarea in fabricatie a primului produs (dupa cum urmeaza in mod continuu celelalte) se face dupa un anumit interval de timp, denumit decalaj . Se numeste decalaj intervalul de timp dintre momentul executarii primului produs din lot la operatia anterioara mai mare ca durata si momentul inceperii prelucrarii aceluiasi produs din lot la operatia urmatoare, mai mica ca durata . Acest decalaj se noteaza sub forma generala D_i-j, ceea ce inseamna marimea decalajului dintre operatia i si operatia j .

In fig. 8.3 se poate vedea ca exista doua decalaje si anume : D_2-3 si D_4-5 .

Marimea acestor decalaje trebuie stabilita in prealabil pe cale analitica prin folosirea unei formule de calcul sub forma urmatoare :

D_i-j = ( np-1 )( t_i-t_j )

D_2-3

D_4-5

t₁ t₂ D_2-3 t₃ t₄ (np - 1) t₄ t₅

8.3 Reprezentarea grafica a executarii lotului dupa tipul de imbinare paralel-succesiv

Pentru obtinerea acestei formule generale de calcul a marimii decalajului se porneste, de pilda, de la reprezentarea grafica a operatiei a II-a si a operatiei a III-a din fig. 8.3 .

8.4 Calculul pe cale grafica a marimii operatiilor

Cele doua operatii, reprezentate in mod separat de restul operatiilor se reprezinta grafic ca in fig. 8.4.

Din acest grafic se poate scrie :

EF = BC-FG

Dar, EF = D_2-3

BC = (np-1)t₂

FG = (np-1)t₃

Inlocuind se va obtine :

D_2-3 = ( np-1 )t₂ - ( np-1 )t₃ = ( np-1 )( t₂-t₃ )

D_2-3 = ( 4-1 )( 2-1 ) = 3 ore

Trecand la o forma generala, t₂ reprezinta timpul operatiei anterioare, mai mare, pe care-l notam cu t_i , iar cu t₃ timpul operatiei urmatoare, mai mic, pe care-l notam cu t_j .

In aceste conditii, sub forma cea mai generala, se poate scrie marimea decalajului :

D_i-j = ( np-1 )( t_i-t_j )

Dupa determinarea marimii decalajului pe cale analitica, reprezentarea grafica a duratei operatiei mai mici se face astfel :

se masoara marimea decalajului pe grafic, urmarind din momentul care marcheaza grafic executarea primului produs din lot la operatia anterioara, mai mare, atatea intervale cate corespund marimii decalajului marcand momentul de incepere a executarii primului produs din lot la operatia urmatoare, mai mica .

In exemplul considerat se calculeaza cele doua decalaje pe baza formulei cunoscute :

D_2-3 = ( 4-1 )( 2-1 ) = 3 ore ;

D_4-5 = ( 4-1 )( 3-0,5) = 7,5 ore .

Pentru reprezentarea operatiei a III-a s-a numarat decalajul pe grafic, s-a marcat inceputul executarii primului produs din lot si s-a reprezentat grafic executia printr-o linie continua care trece prin patru intervale corespunzatoare timpului de executare a operatiei .

O tehnica mai simpla de reprezentare grafica operatiilor din grupa a II-a care au o durata mai mica decat durata operatiei precedente, este urmatoarea :

se fixeaza momentul executarii intregului lot la operatia anterioara, mai mare ca durata ;

fata de acest moment se merge inapoi in timp cu un numar de intervale corespunzatoare timpului de executare a np-1 produse sau piese, iar din acelasi moment al executarii produselor la operatia anterioara se merge inainte in timp cu intervalele corespunzatoare executarii ultimului produs din lot.

Pentru a determina pe cale grafica durata ciclului tehnologic pentru tipul de imbinare paralel succesiv, se numara in fig. 8.3 intervalele de timp necesitate de executarea operatiilor, neluand in consideratie operatiile care se executa paralel .

Din reprezentarea grafica aratata in fig. 8.3 rezulta prin numarare ca durata ciclului tehnologic pentru tipul de imbinare paralel succesiv este de 19,5 ore .

Calculul duratei ciclului tehnologic pentru tipul de imbinare paralel succesiv se poate face si pe cale analitica .

Pentru a obtine formulele necesare de calcul se porneste de la reprezentarea grafica a tipului de imbinare paralel succesiv, aratat in fig. 8.3 .

Pe acest grafic, in partea de jos se trage o linie continua din momentul 0 si pana la punctul care marcheaza 19,5 ore, adica durata de executare a operatiilor dupa tipul de imbinare paralel-succesiv .

Pe aceasta linie continua se va proiecta sub forma unor segmente duratele de executie a operatiilor si a decalajului care apare pana la operatia principala, ca in fig. 8.4, trecandu-se sub forma simbolica marimea fiecarui segment .

Spre a obtine pe cale analitica durata ciclului tehnologic pentru tipul de imbinare paralel-succesiv se face suma acestor segmente proiectate pe linia trasata initial cu valoare de 19,5 ore .

Se va obtine astfel :

= t₁ + t₂ + D_2-3 + t₃ + t₄ + (np-1) t₄ + t₅ = + (np-1) t₄

in care :

- reprezinta durata ciclului tehnologic pentru tipul de imbinare

paralel-succesiv .

Pentru a obtine o formula generala de calcul se considera un proces cu "n" operatii, se noteaza t₄ - care este operatia principala - cu t_pr si se face semnul S suma pentru toate decalajele care apar pana la operatia principala, asa cum rezulta in continuare :

= + (np-1) t_pr + D_i-j 

Pentru calculul duratei ciclului tehnologic dupa tipul paralel-succesiv se mai poate folosi si formula de calcul in care se iau in consideratie toate decalajele ce apar in cadrul executarii operatiilor .

Pentru obtinerea acestei formule se foloseste reprezentarea grafica a tipului de imbinare paralel-succesiv din fig. 8.5 .

Pe acest grafic, ca si in cazul anterior, se traseaza in partea de jos o linie continua din momentul 0 si pana la punctul care marcheaza 19,5 ore .

Pe aceasta linie continua se proiecteaza sub forma unor segmente o serie de operatii si toate decalajele cu valori corespunzatoare, asa cum arata in fig. 8.5 .

Durata ciclului tehnologic pentru tipul paralel-succesiv de imbinare se obtine prin suma valorilor acestor segmente . Se va obtine astfel :

= t₁ + t₂ + D_2-3 + t₃ + t₄ + D_4-5 + (np-1) t₅ + t₅ = + (np-1) t₅ + D_2-3 + D_4-5

Pentru a trece la relatia de calcul cu caracter general se considera un proces tehnologic cu "n" operatii, se noteaza cu t₅ (care este timpul pentru executarea ultimei operatii) cu t_n si se insumeaza toate decalajele care apar sub forma generica de D_i-j .

Se va obtine astfel o a doua formula generala de calcul :

=+(np-1)t_n+

Spre exemplificare se aplica aceasta formula pentru exemplul concret adoptat .

Se calculeaza in primul rand cele doua decalaje :

D_2-3 = ( 4-1 )( 2-1 ) = 3 ore ;

D_4-5 = ( 4-1 )( 3-0,5) = 7,5 ore .

Se aplica apoi formula .

D_ct = ( 1+2+1+3+0,5 ) + ( 4-1 ) 0,5+3+7,5 = 7,5+1,5+10,5 = 19,5 ore

Se constata ca s-a obtinut acelasi rezultat cu cel realizat pe cale grafica .

Pentru calculul duratei ciclului tehnologic la tipul de imbinare paralel-succesiv se mai poate folosi o relatie de calcul in functie de durata operatiilor lungi si a operatiilor scurte .

D_2-3

D_4-5

(np-1) t₅

t₁ t₂ D_2-3 t₃ t₄ D_4-5 (np - 1) t₅ t₅

8.5 Calculul duratei ciclului tehnologic pentru tipul de imbinare prin luarea in consideratie a tuturor decalajelor

Pentru a obtine aceasta relatie de calcul se face din nou reprezentarea grafica a executarii operatiilor dupa tipul de imbinare paralel-succesiv ca in fig. 8.6 .

x

D_2-3 y

z

w

Calculul pe cale grafica a duratei ciclului tehnologic pentru tipul de imbinare

paralel-succesiv prin luarea in consideratie a operatiilor lungi si scurte

Pornind de la reprezentarea grafica din fig 8.6 se poate afirma ca durata ciclului tehnologic pentru tipul de imbinare paralel-succesiv este data de suma tuturor segmentelor care reprezinta grafic executarea celor 5 operatii din care trebuie scazute portiunile care se suprapun .

Se poate scrie :

= np t₁ + np t₂ + np t₃ + np t₄ + np t₅ - ( x + y + z + w ) ( 8.15 )

Din grafic rezulta valorile lui x, y, z sau w, dupa cum urmeaza :

x = ( np-1 )t₁ ; y = ( np-1 )t₃ ; z = ( np-1 )t₃ ; w = ( np-1 )t₅ .

Se face inlocuirea lui x, y, z si w in 8.15 si se efectueaza operatiile de inmultire si de reducere a termenilor asemenea, dupa cum urmeaza :

= np t₁ + np t₂ + np t₃ + np t₄ + np t₅ - [(np-1) t₁+(np-1) t₃+(np-1) t₃+(np-1) t₅]

= np t₁+ np t₂+ np t₃+ np t₃ + np t₄+ np t₅ - np t₁+ t₁ - np t₃+t₃ - np t₃+t₃ + np t₅+t₅

=np t₂+np t₄ - np t₃+t₁+2t₃+t₅=np(t₂+t₄ - t₃)+t₁+2t₃+t₅

Pentru a aduce aceasta relatie la o forma mai simpla se aduna si se scad in acelasi timp termenii continuti in paranteza si anume t₂ ( t₄-t₃ ) .

Se va obtine :

= np(t₂+t₄ - t₃) - (t₂+t₄ - t₃) +t₁+2t₃+t₅=(t₂+t₄ - t₃) (np-1)₃+ t₁+t₂+t₃+t₄+t₅

= + (np-1) (t₂+t₄+ t₅) ( 8.17 )

Asezand termenii din paranteza se constata urmatoarele :

t₂ are valoarea 2, este cuprins intre t₁, cu valoarea 1si t₃, care are valoarea 1, deci intre doua operatii cu durate mai mici ;

t₄ are valoarea 3, este cuprins intre t₃, cu valoarea 1 si t₅, care are valoarea 0,5, deci la fel intre doua operatii mai mici ca durata ;

t₃ are valoarea 1, este cuprins intre t₂, cu valoarea 2 si t₄, care are valoarea 3, deci intre doua operatii cu durate mai mari .

Prin generalizare, se denumesc operatii cu timpi lungi acelea care sunt cuprinse intre doua operatii cu durate mai mici si operatii cu timpi scurti, acelea care sunt cuprinse intre doua operatii cu durate mai mari .

Daca se considera un proces tehnologic cu "n" operatii si se noteaza cu "t_i" timpul operatiei lungi si cu "t_z" timpul operatiei scurte, relatia finala ( 8.17 ) se poate scrie sub forma generala astfel

=+

Pentru aplicarea acestei formule de calcul este foarte important a stabili in cadrul operatiilor ce formeaza procesul tehnologic care sunt operatiile lungi si care sunt operatiile scurte si ce se intampla cu celelalte operatii care nu sunt nici lungi nici scurte .

Asa cum s-a aratat, se vor considera operatii cu timpi lungi acelea cuprinse intre doua operatii cu durate de timp mai mici si operatii cu timpi scurti acelea cuprinse intre doua operatii cu durate de timp mai mari .

Operatiile care nu sunt nici lungi nici scurte nu se vor lua in calcul .

Pentru a aprecia prima operatie daca este lunga sau scurta se considera ca ar mai exista o operatie inaintea ei cu valoarea 0, iar pentru a aprecia ultima operatie se considera ca ar mai exista o operatie dupa aceasta egala cu 0 .

Pentru ilustrare se va folosi formula 8.18 la calculul duratei ciclului tehnologic pentru tipul de imbinare paralel-succesiv folosind datele din exemplul dat anterior .

Lotul este format din patru produse cu urmatoarele durate de timp :

t₁ = 1 ; t₂ = 2 ; t₃ = 1 ; t₄ = 3 ; t₅ = 0,5 .

Din analiza duratei operatiilor potrivit regulilor enuntate anterior se considera ca t₂ si t₄ sunt timpi lungi, iar t₃ timp scurt, restul operatiilor nefiind nici lungi si nici scurte, neluandu-se deci in consideratie .

Se obtine, deci :

= t₃ + t₄ = 2 + 3 = 5 ;

= t₃ = 1

=+

=7,5+3∙4=7,5+12=19,5 ore

Rezultatul obtinut pe baza acestei formule este acelasi cu cel obtinut pe cale grafica.

Din analiza rezultatelor obtinute pentru durata ciclului tehnologic in functie de cele trei tipuri de imbinare se constata ca durata cea mai lunga s-a obtinut cu tipul de imbinare succesiv, durata cea mai scurta cu tipul de imbinare paralel si o durata intermediara cu timpul de imbinare paralel-succesiv .

Fiecare din cele trei tipuri se recomanda a fi folosite cu eficienta maxima in anumite conditii si domenii .

Astfel, tipul de imbinare succesiv poate fi folosit cu rezultate bune in acele unitati de productie unde se executa o nomenclatura larga si variata de produse, in loturi mici sau unicate. Folosirea acestui tip de imbinare permite o incarcare completa a utilajului si o folosire rationala a fortei de munca, in conditiile fabricarii unei game largi de produse .

Tipul de imbinare paralel se recomanda a se folosi la intreprinderile specializate, care fabrica o nomenclatura redusa de produse in serii mari si in masa .

Conditia speciala care trebuie asigurata este aceea ca durata operatiilor sa fie egala sau intr-un raport multiplu, pentru a se putea organiza productia in flux si evita intreruperile care ar putea apare in alte conditii in folosirea utilajului si a fortei de munca .

Tipul de imbinare paralel-succesiv se recomanda a se folosi in cadrul unitatilor de productie unde se executa o nomenclatura relativ redusa de produse, in serii mijlocii si in toate cazurile in care nu poate fi folosit in conditii optime tipul de imbinare paralel, ca urmare a imposibilitatii sincronizarii in timp a executarii operatiilor .

Cele trei tipuri de imbinare pot fi folosite in acele ramuri cu procese de productie discontinue la care diferitele materiale piese sau produse se deplaseaza in loturi de la un loc de munca la altul pentru a fi prelucrate sau asamblate ( constructii de masini, prelucrarea lemnului, electrotehnica etc. ) .

Calculul duratei ciclului de productie

Pentru a calcula durata ciclului de productie pentru un produs sau un lot de produse trebuie sa se calculeze toate componentele structurale ale ciclului .

In paragraful anterior s-a aratat in mod detaliat modul de calcul al duratei ciclului tehnologic .

Pentru determinarea celorlalte componente ale duratei ciclului de productie se folosesc anumite metode sau tehnici specifice .

Timpul de pregatire-incheiere este dat, pe un lot, prin documentatia tehnologica si, in mod deosebit in fisa tehnologica .

Determinarea in mod exact a celorlalte componente, cum sunt timpul proceselor naturale, timpul pentru control, timpul pentru transport s. a. se face pe baza de normare .

Pentru operativitate se stabilesc normativele de timp generalizate la fiecare dintre aceste componente, putandu-se determina pe baza lor durata in unitati de timp .

In cazul in care diferitele parti ale unui produs se executa in paralel, se stabileste piesa sau subansamblul cu cel mai mare volum de munca si in functie de aceasta se determina durata ciclului de productie .

Timpul de intreruperi interoperatii se calculeaza facand produsul intre numarul de operatii prin care trece piesa principala ( care coincide cu numarul de intreruperi interoperationale ) si timpul mediu de asteptare a piesei intre doua operatii . In mod asemanator timpul de intrerupere din cauza asteptarii in depozite se determina pe baza produsului intre numarul de depozitari si timpul mediu de asteptare in cadrul unei depozitari .

La calculul duratei ciclului de productie trebuie avut in vedere ca o serie de operatii, cum sunt cele de control sau de transport, atunci cand se executa in paralel cu operatiile principale, sa nu fie luate in calcul . In cazul in care acestea se efectueaza independent de alte operatii ( transportul pieselor grele intre sectii cu mijloace de transport pe sina, incarcarea la bancurile de proba s.a. ) ele trebuie luate in calcul .

Luarea in considerare a intreruperilor interschimburi se face numai atunci cand durata ciclului de productie depaseste durata unui schimb .

Pentru calculul duratei ciclului de productie, luat in ansamblul lui, pot fi folosite anumite metode de calcul .

In cazul fabricarii unui lot de productie care nu necesita procese naturale si la care operatiile de control si transport se efectueaza in paralel operatiile principale, la care timpi sunt dati in minute, lucrandu-se in trei schimburi, poate folosi o formula de forma urmatoare :

( 8.19 )

In aceasta relatie s-au folosit urmatoarele notatii :

D_cp - reprezinta durata ciclului de productie, in zilele calendaristice ;

np - numarul de produse din lot ;

K_par - coeficientul de paralelism .

Caile de reducere a duratei ciclului de productie

Reducerea duratei ciclului de productie prezinta o deosebita importanta pentru intreprinderile industriale .Astfel, prin reducerea ciclului de productie se poate mari numarul de cicluri care se pot efectua in aceeasi perioada de timp - semestru, an - ceea ce asigura cresterea volumului de productie prin folosirea aceleasi capacitati de productie si a aceluiasi numar de muncitori .

De asemenea, prin reducerea duratei ciclului de productie se asigura reducerea stocurilor de productie neterminata in cadrul unitatilor de productie ale intreprinderii, influentand prin aceasta asupra micsorarii normativului de mijloace circulante si asupra accelerarii vitezei de rotatie a mijloacelor circulante .

In ansamblu, reducerea duratei ciclului de productie reprezinta un puternic factor de crestere a productivitatii muncii, de reducere a costurilor de productie si de crestere a rentabilitatii .

Pentru reducerea duratei ciclului de productie poate fi folosit un ansamblu de cai care sa asigure reducerea duratei diferitelor componente ale acesteia .

O grupa importanta de reducere a duratei ciclului de productie o constituie cea referitoare la introducerea tehnicii noi si perfectionarea tehnologiilor de fabricatie existente Prin folosirea acestor cai se asigura si automatizarea proceselor de productie, folosirea unor masini, utilaje si instalatii cu randament sporit sau introducerea unor procese tehnologice rapide si mai intensive, toate acestea influentand in mod direct asupra reducerii duratei ciclului tehnologic si prin aceasta a duratei ciclului de productie .

O alta cale de reducere o constituie inlocuirea proceselor naturale cu procese artificiale, ori de cate ori este posibil reducandu-se prin aceasta ponderea timpului acestor procese in durata ciclului de productie . Aplicarea, de pilda, in productia de vinuri, in locul procesului de invechire a vinului, care dureaza mai multi ani, a metodelor de invechire artificiala, contribuie la reducerea substantiala a duratei ciclului de productie . In mod similar, folosirea procesului de uscare artificiala a lemnului sau a caramizilor in locul procedeului de uscare naturala determina o reducere efectiva a duratei ciclului de productie.

O cale importanta de reducere a duaratei ciclului de productie o constituie mecanizarea si automatizarea proceselor de transport si control si organizarea executarii lor in asa fel incat sa se desfasoare in paralel cu proceselor tehnologice de baza .

O alta grupa importanta de cai se refera la ridicarea nivelului de organizare a productiei si a muncii .

In cadrul cailor acestor grupe se situeaza pe primul plan, organizarea productiei in flux, care contribuie in mod direct la reducerea intreruperilor in procesul de productie organizarea executarii in timp a operatiilor dupa tipul de imbinare in paralel sau paralel-succesiv, care contribuie la reducerea ciclului tehnologic, folosirea schimburilor nelucratoare pentru efectuare operatiilor de control, reglare si reparare a utilajului, asigurand prin aceasta reducerea intreruperilor in functionarea utilajelor pentru executarea acestor operatii .

In cadrul cailor legate de ridicarea nivelului de organizare a productiei pot fi amintite, de asemenea, cele care se refera la imbunatatirea aprovizionarii tehnico-materiale, care contribuie la reducerea intreruperilor datorita lipsei de materii prime la intarirea disciplinei, care reduc pierderile de timp datorate intarzierilor si absentele nemotivate s. a. .

Ridicarea calificarii muncitorilor, folosirea unor metode superioare de organizare a muncii, cum este lucrul unui muncitor la mai multe masini, contribuie de asemenea, la cresterea productivitatii muncii si prin aceasta la reducerea ciclului de productie.

In loc de seama in cadrul cailor de ridicare a nivelului de organizare a productiei si a muncii il ocupa imbunatatirea programarii, productiei, care sa asigure prin grafice de productie judicios intocmite reducerea asteptarilor pentru completare sau pentru a intra in lucru pe masini, intreruperi care pot avea intr-o serie de cazuri o pondere importanta .