Reconstructia grupurilor de munca: principii, tehnici de interventie si reconstructie.

Reconstructia grupurilor de munca: principii, tehnici de interventie si reconstructie

Reconstructia grupului de munca vizeaza, pe de o parte, inlaturarea cauzelor care au produs perturbari in functionalitatea grupului, iar pe de alta parte optimizarea functionarii lui in plan relational si mai ales productiv.

Tehnici de reconstructie si interventii

Reorganizarea intregului grup pe baza unor principii sau criterii, dar pastrand aceiasi membri.

Aceasta modalitate se utilizeaza atunci cand o anumita organizare bazata pe un anumit criteriu si-a dovedit slabiciunea si ineficienta; sau atunci cand conditiile progresului tehnic o cer. In aceste situatii, schimbarea criteriului de organizare a grupului devin o necesitate.

Cercetarile efectuate pun in evidenta rezultatele bune obtinute in urma reorganizarii intregului grup.

Inlaturarea din grup a unor membri si aducerea altora noi.

Aceasta modalitate de reconstructie se utilizeaza atunci cand unii membri ai grupului se dovedesc a fi adevarate centre tensionale si conflictuale; cand ei acumuleaza un numar mare de respingeri din partea coechipierilor, cand devin lideri de subgrup, intretinand intre ei relatii de respingere reciproca.

Scoaterea unui membru din grup si inlocuirea lui cu altul dintr-un alt grup, desi cea mai simpla metoda de reconstructie a grupului, implica si o serie de riscuri:

riscul pierderii de timp necesar profesionalizarii persoanei care este adusa in grup pentru a face fata noilor sarcini de munca, indeosebi cand locul de munca cere o alta pregatire decat cea detinuta anterior, ceea ce face ca, temporar cel putin, productivitatea muncii grupului sa scada;

- riscul "nou-venitului" , care aduce cu sine alte comportamente, alte mentalitati, traditii si atitudini decat cele ale grupului in care patrunde, ceea ce poate duce la subdivizarea grupului sau la forme violente de respingere in bloc a acestuia;

riscul compartimentarii persoanei care este mutata dintr-un grup in altul, ceea ce se rasfrange negativ asupra persoanei in cauza, asupra moralului sau, a satisfactiei in munca etc;

riscul afectarii si perturbarii socioafective ai ale altui grup, adica ale celui in care persoana conflictuala este mutata.

Rotarea persoanelor in interiorul grupului de la un loc de munca la altul.

Aceasta modalitate de reconstructie se utilizeaza atunci cand sarcina de munca nu este atat de specializata incat transferarea intr-un alt post de munca sa suscite o noua reinvatare sau formare profesionala, ci, dimpotriva , ea este relativ asemanatoare; sarcina de munca este independenta (fiecare face acelasi lucru in locuri de munca diferite); structura spatiala a grupului permite o astfel de rotare.

Rotarea interioara a membrilor de la un subgrup la altul.

Se utilizeaza atunci cand sarcinile de munca sunt relativ asemanatoare; cand este vorba despre grupuri cu un efectiv mai mare de membri si care, din necesitati functionale, sunt divizate sa lucreze la aparate, mese, instalatii diferite; cand pozitia unui membru se dovedeste precara din punct de vedere socioafectiv intr-un subgrup si mult mai buna in altul; cand unele subgrupuri sunt excesiv de conformiste, anchilozate, stagnate sau chiar retrograde in activitatea lor.

Demersuri ce trebuie parcurse in vederea finalizarii corespunzatoare a acestei mo-dalitati de reconstructie:

determinarea punctelor nevralgice, a pozitiilor critice in cadrul fiecarui subgrup

stabilirea locului unde subiectii cu pozitii dificile, critice s-ar simti mai bine (construirea unei sociograme);

elaborarea variantelor de rotare interioara a membrilor de la un subgrup la altul

Ratiunea psihologica a unei asemenea rotiri consta in "apropierea" individului cu o pozitie dificila intr-un subgrup de acei indivizi din alte subgrupuri in compania carora el se simte bine si, concomitent, "indepartarea" lui (chiar spatiala) de aceia cu care se afla in relatii de respingere afectiva; indepartarea din campul vizual a persoanei cu care te afli in conflict trece adeseori conflictul afectiv pe plan secund, constiinta individului fiind mai mult preocupata de persoana preferata.

calcularea indicilor sociometrici de putere si stabilitate preferentiala, ca si a celui de coeziune a subgrupurilor nou formate; aceasta arata care anume dintre cele trei variante dispune de valente pozitive mai numeroase;

aprecierea calitatii variantelor propuse si retinerea cele mai bune pentru a fi pusa in practica;

o noua testare sociometrica, efectuata dupa o perioada mai indelungata de lucru in noua "formula"; o asemenea testare va fi in masura sa confirme sau sa infirme presupozitiile facute.

Rotarea grupurilor intre ele.

Se recurge la aceasta modalitate in conditiile asemanarii sarcinilor de munca; atunci cand conditiile spatiale favorizeaza pe unii membri ai ii defavorizeaza pe altii; cand grupul are sentimentul sau credinta ca numai o astfel de schimbare ar putea rezolva o serie de nemultumiri.

In aceasta situatie se poate recurge la doua modalitati practice de reconstructie

rotarea grupurilor intre ele, astfel incat fiecare grup sa lucreze succesiv, pentru perioade determinate de timp;

rotarea grupurilor cu 90˚ combinata cu rotarea in interiorul fiecarui grup a persoanelor de la un loc de munca la altul.

Desfiintarea grupului si infiintarea altuia total nou.

Se utilizeaza cand infiintarea initiala a grupului s-a realizat fara acordul membrilor, ba chiar in pofida lor; cand functionarea actuala a grupului este deosebit de deficitara, practic imposibil de continuat; cand membrii grupului "tanjesc" dupa vechiul grup de munca, exprimandu-si regretul ca nu mai fac parte din el.