Modelul de analiza a comunicarii intr-o echipa Modelul "Johary - Window"

Modelul de analiza a comunicarii intr-o echipa Modelul "Johary - Window"

1. Patratul I - Persona publica, (A) - cuprinde date despre subiectul care comunica, date aflate atat in posesia sa, cat si interlocutorului. Ele pot avea aspecte dintre cele mai variate, mergand de la infatisarea fizica, nume, varsta, ocupatie, sex, pana la sentimente, atitudini, predispozitii, convingeri, idei etc. Nimic nu apartine, insa, in mod necesar acestei zone. Putem sa comunicam cu cineva fara a-i cunoaste numele sau fara sa stim cum arata (daca relatia se stabileste telefonic sau prin corespondenta) si asa mai departe. Evident insa, cu cat patratul I are dimensiuni mai restranse, cu atat comunicarea este mai dificila.

Cu cat ne simtim mai bine in tovarasia cuiva, e de asteptat sa ne extindem fata de el patratul I. Cel ce se realizeaza, de obicei, prin transferul de informatii dinspre Patratul III - Persoana privata.

Procesul prin care datele inmagazinate in patratul III sunt transferate in patratul I poarta, de regula, in literatura consacrata comunicarii interpersonale, numele de autodezvaluire. Iata de ce una dintre preocuparile unui manager prins de febra rezolvarii unei probleme cu un partener mai putin cunoscut, este cum sa-i stimuleze auto-dezvaluirea. lata cateva cai: prin adresarea de intrebari; prin manifestarea interesului fata de raspunsurile pe care le primim; prin incercarea de a lega aceste raspunsuri de cunostintele si experienta proprie.

Probleme curente ale autodezvaluirii (10, p. 107-111):

Proiectarea unei false imagini - Daca ne exageram calitatile, sau incercam sa ne ascundem greselile si sa ne prezentam drept ceea ce doreste o alta persoana sa fim, ne micsoram sansele de a avea succes in societate si ne cream singuri dificultati. Proiectarea unei imagini false despre noi insine poate avea urmatoarele doua rezultate:

1. Cealalta persoana ne va respinge, pentru ca nu se simte atrasa de persoana "perfecta' pe care o portretizam. De aici, concluzia ca era mai bine daca ne-am fi prezentat asa cum suntem in realitate.

2. Cealalta persoana va fi atrasa de prefacatoria noastra amabila. Daca se intampla asa, nu vom simti caldura si acceptarea oferite, pentru ca, de fapt, ele nu ne sunt acordate noua, ci rolului jucat de noi. Mai mult, nu ne vom putea simti complet relaxati si cu adevarat noi insine, de teama sa nu fie descoperita prefacatoria. Aproape sigur ca, in cele din urma, vom fi nevoiti sa retractam minciuna.

Lipsa de convingere a interlocutorului ca suntem sinceri Autodezvaluirea ne ajuta, de regula, sa realizam prietenii stranse, aducatoare de satisfactii, dar numai daca pesoanele crora ne adresam sunt convinse ca suntem sinceri. Exista trei cai: prin adresarea de intrebari; prin manifestarea interesului fata de a fi crezuti :

1. Sa fim precisi. Sa adaugam nume, date, locuri la ceea ce jpunem despre noi ;

2. Sa dam la iveala si unele aspecte negative - Daca oferim o imagine echilibrata despre noi, probabilitatea de a fi crezuti e mult mai mare decat daca ne infatisam doar intr-o lumina favorabila. Succesele profesionale sau cele obtinute pe terenul de tenis, de exemplu, vor deveni mai plauzibile daca vom povesti si despre unele aspecte in legatura cu care intampinam greutati;

3. Sa ne lasam convinsi - Daca nu ne exprimam imediat opinia, ci discutam cu cealalta persoana argumentele pro si contra legate de teama, concluziile la care vom ajunge vor fi accecptate cu mai multa probabilitate ca fiind ale noastre.

Neasumarea propriilor afirmatii - Multi oameni isi ascund propriile opinii, apeland la un fel de autoignorare, in speranta ca "uitand' unele dintre gandurile sau ideile neplacute, mai ales despre propria persoana, atat ele cat, mai ales efectul lor, vor ajunge sa dispara. Asa cum demonstreaza practica, nu numai ca nu dispar, dar determina o accentuare a starilor de frustrare si incomunicabilitate manageriala;

Teama de a nu plictisi cealalta persoana - in societatea moderna, aproape toata lumea este afectata de lipsa contactului personal. Majoritatea oamenilor au putini prieteni apropiati, multi n-au nici unul. Unii se simt ca si cum ar fi doar "procesati' de profesori sau de patroni, de cel de la pompa de benzina sau de vanzatorul de la magazin - adesea chiar si de cei alaturi de care traiesc. Daca, avand in vedere toate acestea, ne vom stradui sa stabilim un contact personal,
de la egal la egal, cu cealalta persoana si sa o intelegem cu adevarat, eforturile noastre vor fi primite cu bucurie. Nu trebuie sa fim retinuti de teama ca celalalt s-ar plictisi. De multe ori si acesta trece prin aceleasi stari sau simte nevoia sa comunice, dar nu are suficient curaj

2. Patratul II - Pata neagra (C) - contine toate acele date despre noi insine, care ii sunt accesibile interlocutorului, dar pe care, personal, le ignoram. Sinele orb priveste multe dintre atitudinile si comportamentele individuale: tendinta de a dramatiza, de a fi suspicios, de vanitate, dorinta de a atrage atentia etc.

Mai poate fi vorba de timbrul glasului nostru, de ticuri verbale, de modul cum umblam, privim, gesticulam, mirosul personal care ne sunt in mare masura necunoscute, in plan moral, tindem sa ne ignoram greselile, suntem prea putin constienti de defectele noastre si, in destule cazuri, de calitatile pe care le posedam, in pata neagra este un gen de gaura neagra in cunoasterea de sine. Ea poate impiedica comunicarea fluenta si, uneori, ne poate face penibili, ridicoli si nesuferiti. Informatiile din pata oarba pot iesi treptat la veala, pe masura ce castigam, prin gesturi de autodezvaluire, neincrederea partenerului de dialog.

3. Patratul III Persona privata (B)- reprezinta, intr-un fel, contrariul petei negre, deoarece cuprinde tot ceea ce eu stiu despre mine insumi, dar nimeni altcineva nu stie. Este partea sinelui care contine secretele pe care nu le-a marturisit nimanui. Poate fi vorba de sperante si scopuri, de fantasme si vise secrete, dar si de experiente si intamplari jenante, imorale, ilegale sau de sentimente de care ne este rusine sau este primejdios sa le impartasim altora. Exista destule secrete individuale absolute, pe care cei mai multi dintre noi nu le-au impartasit nimanui. Ele impovareaza constiinta de sine. Cu cat sinele ascuns are o pondere mai redusa, cu atat constiinta de sine poate fi mai libera si comunicarea mai profunda. Pe de alta parte insa, nici tendinta de a-1 suprima nu e sanatoasa. Exista oameni capabili si dispusi sa se destainuie oricui, fara pic de discernamant.

Omul echilibrat si rational stie insa cui si ce trebuie sa marturiseasca. O buna comunicare presupune si autodezvaluitori selectivi.

4. Patratul IV Subconstientul (D) - reprezinta acele aspecte ale existentei individuale pe care nici individul in cauza si nici altcineva din afara sa nu le cunoaste. Sinele necunoscut se ascunde in subconstientul individual si consta in abilitati, pulsiuni, dorinte, emotii si sentimente care nu au fost constientizate si nici nu au devenit observabile din exterior. Practic, cele patru componente ale sinelui nu pot fi separate unele de altele. Sunt interdependente si complementare.

Cand ponderea uneia creste, unul din "patratele ferestrei lui Johari' se mareste, iar proportia celorlalte trei se reduce corespunzator, in cazu! unei persoane deschise si sincere, va predomina sinele deschis. In cazul uneia inchise si secretoase va predomina sinele ascuns.