Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


Deontologia afacerilor

Marketing



+ Font mai mare | - Font mai mic



Deontologia afacerilor

Afacerile in afara legii nu constituie un subiect de discutii in etica afacerilor, pentru ca ilegalitatea nu se poate justifica din punct de vedere legal.



Asa cum am mentionat anterior, deciziile privitoare la canalele de distributie includ cateva aspecte nu tocmai oneste, cum ar fi: "miturea" clientilor, diferentierea neloiala a clientilor, cat si furtul de secrete comerciale. Deasemenea deciziile ce se refera la relatiile cu concurenta includ doua domenii importante: concurenta neloiala si bariere la accesul de piata.

Urmeaza a se lua decizii si cu privire la publicitate iar in acest registru acestea vizeaza in primul rand utilizarea reclamei false sau inselatoare - pedepsita de lege. Deciziile ce privesc desfacerea urmaresc unele aspecte, precum: comercializarea in exclusivitate sau contracte de livrare conditionate. Deciziile privitoare la produs urmaresc protejarea patentelor, calitatea si siguranta produsului si o atentie sporita acordata produselor nocive. Ultima categorie de decizii este cea cu privire la pret, categorie ce urmareste fixarea sau mentinerea pretului de vanzare, sau atentia sporita la stabilirea unor preturi inselatoare.

Nu este de neglijat nici mentalitatea potrivit careia un important segment de consumatori considera ca produsele la preturi medii nu pot fi la fel de bune ca si produsele la preturi mari, de aici rezultand si cheltuieli suplimentare pentru firma in materia promovarii produselor.

O atentie deosebita trebuie acordata manipularii clientilor prin sondaje; o alta tehnica neconventionala practicata de unele firme. De asemenea nu trebuie exclusi de pe lista clientii nemultumiti sau cei care necesita mai multa atentie, fiind mai pretentiosi.

Un alt fel de pericol mai special, il constituie clientii care in mod intentionat isi declara nemultumirea pentru anumite produse, pentru a obtine beneficii suplimentare. In astfel de situatii este necesar sa avem foarte mult discernamant si experienta in munca cu oamenii. Este de dorit ca la departamentul de reclamatii, rezolvarea acestora sa fie indeplinita de oameni experimentati, nicidecum de incepatori sau oricum cu acestia din urma, sub supravegherea stricta a primilor.

In cazul produselor noi, dupa adoptarea deciziei privitoare la pozitionarea firmei, strategia aplicata va trebui sa suporte modificari in fiecare etapa a ciclului sau de viata: introducere, crestere, maturitate si declin. In plus, strategia aleasa va depinde de rolul pe care firma il joaca pe piata - lider, urmaritor sau chalanger si de conjunctura globala sau atacurile concurentei.

Toate cele amintite mai sus raman simple speculatii daca, firma nu pune accentul pe calitatea oamenilor de marketing. Uneori eforturile de imbunatatire a activitatii personalului sunt sortite esecului. Acest lucru se poate intampla la toate nivelurile, deoarece lipsesc rezultatele concrete, masurabile. Asadar apare necesitatea de a cunoaste impactul economic pe termen scurt sau lung in acest sens. Cand angajatii vor intelege relatia dintre performantele lor si succesul firmei, ei vor face efortul suprem de a deveni castigatori si de a-si pastra posturile si nivelul de trai.

Se poate spune ca o firma exceleaza in activitatea sa doar atunci cand fiecare angajat ajunge seara acasa si se gandeste "azi am facut o treaba buna". Acesta este motivul pentru care tot mai multi manageri investesc tot mai mult in resursele umane. Tehnologia, instrumentele de lucru si echipele fac diferenta dintre esec si succes, dar este nevoie de increderea personala a individului, de implicarea si creativitatea lui pentru ca firma in care lucreaza sa devina lider.

Totusi, problema deontologica cea mai dificila pentru oamenii de marketing ai firmelor, ramane determinarea elementelor care contribuie la decizia clientului de a cumpara. La aceasta intrebare se ofera raspunsuri incomplete sau incorecte, desi calculatorul, microfilmul, radio-televiziunea, faxurile si celelalte au aparut de mai bine de 30 de ani.

Analiza desfacerilor consta din masurarea si evaluarea vanzarilor reale in raport cu obiectivele si vanzarile propuse in plan. Vanzarile firmei nu pun in evidenta cat de buna este prestatia firmei in comparatie cu prestatiile firmelor concurente. Pentru aceasta, firma trebuie sa urmareasca evolutia cotei de piata pe care o are. Atentie, deoarece adesea presupunerea ca factorii exteriori afecteaza toate firmele in acelasi mod nu este conforma cu realitatea.

Firmele prevazatoare isi pun la punct si sisteme menite sa urmareasca atitudinile si gradul de satisfactie a clientilor, actionand preventiv si in permanenta la schimbarile survenite la nivelurile de preferinta si satisfactie ale clientilor, distribuitorilor si intermediarilor. Atunci cand performantele deviaza prea mult de la obiectivele propuse conducerea firmei trebuie sa intreprinda actiuni corective.

Se observa ca pentru a realiza o analiza eficienta de marketing trebuie elaborat un plan detaliat referior la persoanele care vor face acest lucru, ora si locul introducerii actiunii si multe alte aspecte. Atentie deci, in elaborarea analizei nu este suficient sa ne bazam numai pe managerii firmei pentru a obtine date si opinii, fiind necesare si informatiile obtinute de la clientii si colaboratorii din exteriorul firmei.

Un aspect important priveste modul politicos in care trebuie sa ne comportam cu clientii. Politetea este dovada educatiei, a culturii si civilizatiei unui om, lipsa acesteia este considerata o impietate. Desi nu are un caracter de norma juridica, politetea izvoraste din respectul pe care-l datoram celorlalti si fata de noi insine ca profesionisti.

Cuvantul politete provine din limba italiana, unde prin traducere se intelege "curatenie" sau "puritate morala" a gandurilor. Gesturile de politete, intre oamenii civilizati, se intorc si devin gesturi de respect fata de noi si fata de cei din jur.

Codul bunelor maniere trebuie invatat si respectat, el fiind un ghid autentic in activitatea zilnica. Cei care manifesta un comportament elegant in gesturi, limbaj, vestimentatie si in special in atitudine profesionista, pun bazele unei colaborari trainice, bazate pe respect si stima cu clientii.

In final spunem ca firmele trebuie sa utilizeze un alt instrument de marketing pentru a aprecia daca practica cu adevarat un marketing cu implicatii etice si sociale. Consideram ca cele mai multe firme raman fidele unui anumit cod de servire impus de managementul acesteia, in principal reactionand doar pentru satisfacerea propriilor interese.

Obtinerea si prelucrarea informatiilor de Marketing reprezinta practic "sangele unei companii".

Foarte multe informatii se pot obtine ca urmare a studierii si interpretarii inregistrarilor interne ale firmei, cum sunt cele contabile in ceea ce priveste desfacerile, cheltuielile si lichiditatile. De asemenea se pot obtine relatii privind productia, stadiul livrarilor, realizarile de plan.

Forta de vanzare a companiei - oamenii de marketing - trebuie sa studieze in permanenta reactiile clientilor si miscarile concurentei. Relatia cu publicul trebuie sa urmareasca nivelul de satisfacere a clientilor si sa rezolve pe cale amiabila problemele aparute.

Prin cercetarea in teren, putem identifica domeniile de unde pot fi culese informatiile. Scopul este identificarea problemelor care impieteaza asupra promovarii imaginii dorite a firmei, respectiv gasirea tehnicilor si metodelor utile pentru a promova produsele acesteia, in mediul vizat, cu randamentul cel mai bun. De exemplu: numarul de firme cu acelasi obiect de activitate din zona aleasa, cifra lor de afaceri, numarul de angajati, calitatea produselor, politica salariala, relatiile cu partenerii de afaceri interni - externi si multe alte date.

Culegerea informatiei poate fi privita si ca o componenta privind preventia unor actiuni. Atentie insa la excese, in special in cazuri in care adevarul ar putea ramane nerostit, datorita unui dialog de tip inchizitorial.

Supravegherea pietei trebuie efectuata in permanenta - "informatorii firmei" este bine sa devina toti angajatii si clientii, iar informatiile pot veni din conversatii sau urmarind de exemplu: spoturile publicitare, panourile stradale, diversele publicatii, expozitii, etc.

Exista firme specializate in acest sens care efectueaza astfel de cercetari. Domeniul de activitate al acestora consta in protejarea informatiilor impotriva furturilor.

Informatiile trebuie sa fie credibile, compacte, prelucrate si clasificate pentru a fi gasite usor. Obtinerea informatiei se face din materialele tiparite si documentele publice, (biblioteci, anuare, presa) sau prin observarea concurentilor in teren sau analiza dovezilor de la cei care fac afaceri cu ei sau direct de la persoanele care le detin.

Definitia problemei si a obiectivelor cercetarii de marketing cuprinde elaborarea planului in vederea culegerii informatiei, culegerea si analiza datelor si interpretarea si raportarea rezultatelor.

Observarea traficului, a tipurilor de persoane care cumpara, orele intre care achizitioneaza preponderent produse, publicitatea efectuata de concurenta, efectuarea de sondaje si o buna relatie cu mass - media reprezinta secretul acestui domeniu.

Atentie mare trebuie acordata influentei periculoase a esantioanelor mici de clienti si a intoxicarii cu informatii false. De aceea este indicat ca cercetarea sa fie efectuata de un specialist in domeniu, pentru a obtine obiectivitatea scontata.

Culegerea informatiilor se realizeaza (in mai multe moduri) punand de asemenea problema alegerii esantionului de plecare de la care au fost obtinute datele. Cercetarea informatiilor este realizata plecand de la sursele care culeg informatii pentru obiective, ea putand fi efectuata plecand de la sursele de informare utilizate mai ales pentru satisfacerea nevoii de informatii determinata de problemele puse. Sursele de informare sunt de mai multe feluri : secundare si primare.

Informatia secundara este usor de cules, costa adesea foarte putin, este foarte abundenta, dar are posibilul inconvenient de a fi inadecvata fata de problema studiata. In alte situatii acestea se dovedesc a fi folositoare pentru a valida informatii primare. Sursele de informatie secundare sunt de origine interna sau externa.
Sursele interne nu sunt scumpe, provenind de la diferite servicii ale firmei (contabilitate, financiar, comercial). Datele despre concurenta pot fi culese urmarindu-se rapoartele intocmite de vanzatori.
Sursele externe pot avea drept origine statul, institutii si asociatii, sursele comerciale. Metodele de culegere a datelor cuprind observarea, experimentarea, ancheta. Observarea are particularitatea de a NU necesita consimtamantul sau cooperarea celui care da raspunsuri. Exista diverse forme de observare : control, depistare, analiza continutului, observarea mecanica si observarea individuala.
Observarea individuala poate fi utilizata intr-un mediu controlat. Observarea poate fi facuta si pe teren, de exemplu: inregistrarea numarului de inmatriculare a masinilor parcate la un supermarket permite studierea zonei din care provine clientela.
Atentie! Experimentarea permite cercetatorului sa manipuleze variabilele: produsul, promovarea, canalul de distributie, masurand astfel efectul altor variabile: concurenta, caracteristici socio demografice. Ea este destinata masurarii legaturii cauza-efect. Metoda experimentala poate fi folosita pentru studiul a doua tipuri de probleme: teste de concept/produs si teste de piata/magazin.
Testele de concept/produs ofera consumatorului o idee despre produs si masoara preferinta consumatorului, probabilitatea de cumparare etc. Acestea sunt mai dezvoltate fiind disponibile mai multe proceduri. Daca se doreste determinarea caracteristicilor celor mai importante pentru cumparator se pot propune acestuia diferite conceptii ale produsului.
Testele de piata/magazin pot fi descompuse in magazine-laboratoare cumparari pe baza de catalog, teste de magazin. Ancheta se efectueaza pe baza diferitelor modalitati de culegere a informatiei. Utilizeaza ca instrument de lucru chestionarul si pune problema alegerii esantionului care va participa la studiu.
Exista cateva modele care necesita participarea celui chestionat: contact direct prin anchetator, contact prin posta, contact prin telefon etc.

Se observa ca practic nu exista o metoda optima de contact a potentialilor clienti, fie ca aceasta este efectuata prin telefon, personala sau in grup. Interpetarea rezultatelor se face dupa primirea si studierea acestora iar deciziile se iau de catre manager prin conlucrarea cu staful de conducere al firmei.

Strategia de urmat trebuie sa proiecteze un anumit numar de activitati de marketing, intr-o conceptie unitara si un calendar cu succesiunea desfasurarii lor.

Actiunile care urmeaza a fi derulate sunt ordonate concertat in functie de prioritati, perioade de timp favorabile si nu in ultima instanta de bugetul pus la dispozitie. In cazul esalonari activitatilor trebuie sa se urmareasca acelasi scop.

Segmentarea pietelor este un compromis al oamenilor de marketing pentru a-si usura munca. Aceasta se face dupa criterii geografice, demografice, psihografice si comportamentale. Masurarea cererii pietei se poate face in functie de cererea totala, cererea pe zone, nivelul vanzarilor si cota de piata efectiva.

Previziunea cererii viitoare tine cont de evolutia mediului (inflatie, somaj, dobanzi), situatia firmei la nivel de ramura si cifra vanzarilor firmei. Previziunea se bazeaza pe ce spun, ce fac si ce au facut oamenii si nu in ultimul rand pe statisticile si graficele de vanzari intocmite in ultimii ani.

Analiza de marketing include studierea intentiilor cumparatorilor. Aici sunt urmarite seriile cronologice cu tendintele si ciclicitatea specifica. Foarte importanta este opinia fortei de vanzare a firmei si cea a expertilor in domeniu.Acesta poate fi un alt motiv pentru a nu neglijata munca la calculator, respectiv actualizarea bazelor de date "la zi".

In concluzie, pentru a obtine "cheia succesului" trebuie sa stim unde sa cautam informatia si mai ales cum? Astfel, resursele materiale si umane implicate in procesul de colectare a informatiilor trebuie folosite eficient, iar periodic strategia utilizata sa fie evaluata si dupa caz, readaptata.

Evaluarile se realizeaza secvential dupa terminarea fiecarei faze - ocazie cu care putem modifica strategia si final cand este evaluat intreg programul.

Observam ca a culege informatii este o arta, care nu se rezuma la a pune intrebari si a astepta raspunsul. Cine gandeste in acest mod simplist, cu siguranta nu poate avea sorti de izbanda.

Publicitatea reprezinta orice forma platita de prezentare si promovare impersonala a unui produs de catre un sponsor bine precizat.

Toti cei interesati de creatia publicitara trebuie sa cunoasca tot ce are legatura cu producerea si administrarea unui buget de publicitate, conceperea si realizarea unui mesaj publicitar performant, despre suportul de comunicare media si de masura audientei lor.

Rolul marketingului este de a forma adevarati profesionisti in stiintele comunicarii comerciale, care sa poata administra un buget de publicitate, aplicand o metoda simpla de a lucra. Aceasta incepe de la cercetarile de marketing, la media planning, trecand prin faza de concepere si realizare a mesajelor, permitand cumparatorilor de publicitate sa se informeze asupra modului eficient de utilizare a banilor lor.

Adevaratii profesionisti in strategia de comunicare comerciala stiu cand trebuie sa-si faca publicitate, neactionand doar in momentul in care "apare la usa" agentul comercial pentru a-si vinde produsele publicitare.

Astfel, atunci cand afacerile merg mai putin bine sau cand cifra de vanzari scade alarmant se recomanda incetarea intregului program de publicitate. Pentru aceasta contractele de publicitate incheiate cu firmele furnizoare de publicitate trebuie sa fie flexibile, avand clauze care sa permita acest lucru, fara alte obligatii pe cat posibil . Tot ca si recomandare este util ca aceste contracte sa fie incheiate pe intreaga perioada a anului, chiar daca ne-am propus sa ne facem publicitate cu intermitenta, doar in anumite luni. Avantajele care curg in acest caz sunt evidente, fiind datorate numarului mult mai mare de aparitii cumulat de luni, decat daca am negocia sa spunem doar in luna respectiva acest lucru, putandu-se solicita reduceri de pret semnificative sau facilitati furnizorului de publicitate, de exemplu: pozitionarea in pagina (stiati ca partea din drepta sus a unei pagini de revista este considerata "cea mai vizibila" locatie), sau un anume format. Daca afacerile nu merg, furnizorul de publicitate cu specialistii acestuia trebuie sa determine urgent cauza regresului si sa dispuna cele mai eficiente masuri.

In situatia in care avem o afacere stabila trebuie adoptat un program publicitar "de intretinere" care vizeaza mentinerea in top a produselor noastre alaturi de cele ale concurentei. Efortul financiar in acest caz va fi utilizat in situatii speciale, rentabile, de apropiere de clientii potentiali, cum ar fi: targurile comerciale sau "zilele portilor deschise" de la firma.

Daca se ating vanzari record, bugetul alocat publicitatii poate creste, avand finantarea asigurata din pretul de vanzare. O astfel de conjunctura este favorabila atacarii concurentilor si dezvoltarii de proiecte ambitioase de comunicare. Acesta este momentul prielnic de lansare a noilor produse sau de achizitie a tehnologiilor performante, cand trebuie sa cumparam si nu invers.

Pentru ca un produs sa fie bine vandut trebuie sa raspunda unei nevoi naturale sau chiar create artificial si sa fie prezentat consumatorilor potentiali intr-un moment oportun. Se stie ca fiecare produs are perioade in care este solicitat in cantitati mai mari sau mai mici - de exemplu in domeniul constructiilor, in sezonul rece si in special iarna, activitatea scade aproape de zero, inregistrand un maxim in sezonul cald, vara. De asemenea produsele sunt achizitionate in functie de "nevoi", respectand faimosul raport al cererii si ofertei, dupa care se conduce economia de piata.

Un comerciant experimentat va sti sa promoveze imaginea unui produs nu numai in locul in care il intalneste consumatorul, ci si in alte medii, deoarece clientul are nevoie de timp pentru a percepe si asimila mesajul publicitar.

De exemplu, in cazul unui text publicitar, o importanta deosebita trebuie acordata sloganului si titlului, deoarece un titlu este citit de 5 ori mai mult decat insusi textul. Deci fara mentionarea produsului in titlu 80% din cumparatorii potentiali nu vor deveni reali. De asemenea, s-a stabilit superioritatea imaginilor asupra cuvintelor, privind perceptia si memorarea acestora. Astfel se crede ca un om matur poate cuprinde cu vederea simultan 4-6 obiecte. Prin micsorarea numarului de obiecte, atentia devine mai concentrata, ceea ce favorizeaza perceperea mai profunda a acestora.

In functie de tipul de mediatizare ales pentru lansarea produsului se va alege o perioada optima, de exemplu pentru promovare produselor noi aceasta se va realiza inainte de vanzarea efectiva.

Pentru o mediatizare eficienta trebuie sa meditam din timp asupra modului in care vrem sa ne facem cunoscuti sau sa apelam la firme specializate in acest sens. De asemenea compania pe care o desemnam sa gandeasca un program de publicitate pentru noi trebuie aleasa cu grija, deoarece uneori specialistul din noi sau de langa noi poate gresi. Alta greseala este sa credem ca nedispunand de un anume buget, nu trebuie sa avem o strategie, un plan de marketing pentru firma.

Cu inteligenta si pasiune putem stopa "aruncarea banilor pe fereastra" in aceasta lume in schimbare unde puterea cunoasterii ramane deocamdata singura garantie a succesului.

Organizatiile patronale romanesti fac eforturi considerabile in vederea revizuirii legislatiei in vigoare in ceea ce priveste posibilitatea adoptarii unor legi care sa permita cheltuieli cu publicitatea si sponsorizarile mai importante.

In realitate firmele investesc in publicitate, in medie, sume de pana la 5,0 % din cifra de afaceri a firmei. Aceste sume putand fi deductibile fiscal, daca se incheie contracte de publicitate intre parti. Cu toate acestea, nu inseamna ca un buget de publicitate mai mare este sigur si mai eficient decat unul mai mic. La fel de important este si modul in care este investit. Doua firme avand acelasi profil de activitate, cu buget identic, dar investind in produse de publicitate diferite, aproape sigur vor avea rezultate diferite.

In elaborarea unui program de publicitate, managerii de marketing trebuie sa inceapa intotdeauna cu identificarea pietei tinta si a motivelor de cumparare ale consumatorului. Apoi, pot trece la luarea celor 5 decizii fundamentale, cunoscute sub numele de 'cei 5 M':

- Care sunt obictivele publicitatii? (misiunea)
- Cat de multi bani pot fi cheltuiti? (banii)
- Ce mesaj trebuie lansat? (mesajul)
- Ce mijloace de comunicare trebuie folosite? (mijloacele)
- Cum trebuie evaluate rezultatele? (masurare)

Prezentam mai jos un exemplu de plan publicitar pentru o firma mica, avand o cifra de afaceri semnificativa de ~ 1 milion euro si care si-a propus un program "de intretinere" pe segmentul de piata in care actioneaza.

PLAN DE PUBLICITATE ANUAL - PETRU O FIRMA MICA

Nr. Crt.

Denumire

Perioada aparitie

Valoare (EURO)

Agenti comerciali (2 persoane)

Anunt ziar local (3 bucati) (saptamanal)

Anunt la cotidiane

Anunt in reviste de specialitate (2)

Clip TV

Spot radio (2 posturi)

Telefoane de contactare

Scrisori de felicitare (500 bucati)

08.03 (Ziua femeii)

15.04 (Paste)

zile de nastere

15.12 (Sarbatori de iarna)

Produse de papetarie

Carti de vizita (1500 bucati)

Mostre

Pliante, cataloage de produse

Premii pentru concursuri (produse)

Mese festive

Sponsorizari

Pagina WEB (internet)

TOTAL GENERAL

Dupa ce planul a fost aprobat de catre conducerea firmei, aducandu-se ajustarile pe care acestia le-au considerat utile, este desemnat un responsabil cu ducerea la bun sfarsit a planului de mai sus. Aceasta persoana este aleasa in general din staff-ul de conducere a firmei, iar la bilantul de sfarsit de an va face o dare de seama cu rezultatele obtinute prin campania publicitara. Aceeasi persoana este autorizata sa negocieze contractele cu furnizorii de publicitate, avand obligatia de a sesiza orice inconveniente pe parcursul desfasurarii relatiei cu acestia.

McCarthy a impartit marketingul in patru segmente de activitate. Topologia lui a devenit universal recunoscuta, iar setul lui de 4P a devenit un termen al limbajului. Cei patru P sunt: Produs (Aspectele privind Managementul produsului si marketing de produs); Pret (Se refera la procesul de stabilire a pretului pentru un produs, inclusiv reducerile de pret); Promovare (Include reclama, relatiile publice, publicitatea si vanzarile personale, si se refera la diferite metode de promovare a unui produs, brand sau companie); Plasament (sau distributie, se refera la modul in care produsul ajunge la client). Aceste patru elemente sunt de obicei numite marketing mixt. Un comerciant poate folosi aceste valori pentru a intocmi un plan de marketing. Marketingul serviciilor trebuie sa aiba in vedere natura unicitatii serviciilor. Marketingul industrial sau B2B trebuie sa tina seama de valoarea pe termen lung a acordurilor contractuale care sunt specifice tranzactiilor din lantul de aprovizionare. Marketingul relatiilor incearca sa faca acest lucru privind marketingul prin prisma valorii pe termen lung a relatiilor decat prin prisma tranzactiilor individuale. Ca opozant al acestei teorii, Morgan, in Riding the Waves of Change (Jossey-Bass, 1988), adauga 'Poate ca cea mai importanta critica pe care o putem aduce abordarii 4P si de care ar trebui sa fii constient, este ca in mod inconstient imbratiseaza punctul de vedere interior-exterior (privind de la produsele companiei), pe cand esenta marketingului ar trebui sa fie punctul de vedere exterior-interior'.

Dupa cum observam publicitatea nu este o joaca, deoarece sumele care se vehiculeaza in acest domeniu sunt importante; in Romania discutam in prezent despre o piata totala de peste 100 milioane de euro / an, in crestere.

Poate de aceea au aparut festivaluri de publicitate, in care cei mai buni producatori concureaza reciproc. Miza este mare. Cei mai buni iau totul. Un bun exemplu in acest sens fiind festivalul "Noaptea devoratorilor de publicitate".

Opinia multor oameni este ca publicitatea trebuie sa placa. Raspunsul este ca placerea nu este un ingredient obligatoriu al publicitatii, alaturi de faptul de a-i crea satisfactie consumatorului. Unele clipuri ne amuza, altele dimpotriva. Obiectivul principal este sa atragi atentia, iar pentru a indeplini acest obiectiv, trebuie avut multa imaginatie si creativitate, uneori agresivitate, aici cu un scop pozitiv. Mesajul gandit trebuie sa ajunga obligatoriu la cei vizati. Impactul reclamelor asupra clientilor trebui sa vina din credibilitateasi distinctia acestora, fiind cat se poate de clare.

Consider ca este deosebit de important ceea ce s-a intamplat pentru prima data in istoria publicitatii in urma cu cativa ani, cand cel mai mare cumparator de publicitate din lume, firma Procter&Gamble (o importanta firma americana, furnizoare de produse de igiena) a solicitat oamenilor de marketing o formula matematica pentru a putea evidentia modul in care un dolar investit in publicitate "se intoarce" la firma si in special in cat timp si sub ce forma. Pana in acest moment nu a fost descoperita o forma de cuantificare a banilor investiti in publicitate si poate mai important, consider ca a cere socoteala pentru sumele investite era imperios necesar. Inca nu s-a gasit formula matematica sau metoda adecvata pentru acest lucru. Aceasta ramane in continuare o problema de rezolvat pentru ganditorii omenirii.

Daca aceasta cerinta a creat "dureri de cap" specialistilor, concomitent medicii afirma in schimb ca aparitia calupurilor de publicitate in timpul unei emisiuni este benefica pentru sanatatea noastra. Deci, chiar daca ne suparam cand ne este intrerupta actiunea filmului, acest fapt este benefic pentru sanatatea noastra, deoarece ne deconecteaza din starea de incordare sau stress in care ne aflam.

Oricine poate enumera simplu cateva modalitati de a-ti face publicitate: carte de vizita, cataloage de produs, produse de papetarie si vestimentatie imprimate, mash-uri, bannere, spot-uri radio, anunturi in reviste si altele. Dintre toate acestea, conform parerii unanime, televiziunea ramane cea mai penetrabila forma de a ajunge cu un mesaj la consumatori, chiar daca internetul capata o importanta tot mai mare in fiecare zi. Pretul platit pentru a fi "prezent pe coperta 1" sau in "prime time" difera in functie de tiraj respectiv ratingul realizat.

Reclamele online au devenit realitate de mult timp. Reclamele de la televizor ne vor urmari in "spatiul virtual" pe web, prin intemediul unei tehnologii care permite vizionarea pe net a unor imagini video de calitate, indiferent de viteza conexiunii. Acest "rau necesar" ar putea deveni prea stresant pentru multi dintre cei care navigheaza pe internet. Poate ca unii dintre noi navigand pe internet "ne-am ciocnit" de aceste reclame pe anumite site-uri. In acest sens se pare ca trebuie sa ne familiarizam si cu acest tip de reclama.

Publicitatea pe Internet se apropie de maturitate. IAB (Interactive Advertising Bureau) impreuna cu PricewaterhouseCoopers a realizat un studiu conform caruia publicitatea pe Internet a depasit in 2007 cifra de 21 miliarde de USD in SUA. Astfel, ea a depasit investitiile in promovare outdoor, in reviste, la radio si prin televiziunea prin cablu. Partea leului este luata de promovarea platita in motoarele de cautare (41% din bugete in 2007) urmata de bannere (21% din bugete). Este al 13-lea trimestru consecutiv de crestere, dar rata cresterii a inceput sa incetineasca, semn ca piata se apropie de maturitate.

Un studiu efectuat de Borrell Associates prezice cresterea valorica a promotiilor pe Internet in anii ce vor urma. Promotiile online vor totaliza un volum valoric de peste 22 miliarde USD in 2012 fata de 8 miliarde in 2009. Sunt incluse aici cupoanele de reducere, concursuri, materiale promotionale gratuite, certificatele de cadou. Exista o disparitate intre online si clasic: in online, cheltuielile asociate formelor de promovare amintite mai sus reprezinta aproximativ 22% din totalul de 37 miliarde USD asociat marketingului interactiv. In marketingul offline, aceeasi categorie de cheltuieli reprezinta mai mult de 60% din total. Dintre oamenii care "stau pe net", 38% se uita la TV, mai mult de 20% asculta un post de radio, 9,5% citesc ziare si 7% reviste.

Odata cu procesul de globalizare, cei implicati in sport si de exemplu in fotbalul european si cel american au decis sa investeasca in panourile publicitare de pe marginea terenului, acestea aduc bani in plus in conturile cluburilor. In plus, companiile beneficiaza de imaginea marilor echipe de fotbal, afisandu-si reclamele pe stadioanele pe care acestea joaca.

Imaginea firmei este o forma a comunicarii si are ca principal scop cresterea credibilitatii firmei, influentand direct puterea de decizie a unui client. Imaginea firmei este "agonisita" in timp, iar de multe ori este mai valoroasa decat intreg patrimoniul acesteia.

Marca reprezinta acel semn menit sa diferentieze produsele si serviciile prin garantia unei calitati superioare si constante, obiectul unui drept, care apartine categoriei drepturilor de proprietate industriala. Diferentiaza produsele proprii fata de produsele concurente si garanteaza un nivel calitativ constant pentru consumatori. Conform definitiei date in legea 84/1998, privind marcile si indicatiile geografice, marca este un semn susceptibil de reprezentare grafica servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane (fizice sau juridice) de cele apartinand altora, marca nu reprezinta produsul ca atare, incluzand in sfera larga a produselor si serviciile, ci semnul asociat produsului, astfel ca, atunci cand exista mai multe produse identice sau similare, pe baza semnului asociat, cumparatorul sa-l poata identifica pe cel care corespunde cel mai bine cerintelor sale de cumparare.

Analizand diferitele functii ale marcii, intr-un raport al AIPPI (Asociatia Internationala pentru Protectia Proprietatii Industriale) se arata ca marca are in primul rand o functie de identificare si abia apoi o functie de indicare a sursei de provenienta. Marca poseda in plus functii economice, care variaza in functie de utilizarea specifica si de tipul de marca, printre functiile economice putand fi amintite cele de: calitate, publicitate si concurenta.

In functie de imaginea de marca si, mai departe, in concordanta cu gusturile sale, clientul se indreapta spre o firma sau alta Uneori, in cucerirea pietei, poate mai important decat produsul in sine, este ambalajul acestuia dar si marca prin mesajul pe care il transmite cumparatorului. Daca o marca este atractiva, iar ulterior incepe sa aiba o anumita reputatie, este usor de retinut si de recunoscut, pentru produsul care o poarta. Cresterea si consolidarea renumelui unei marci are ca scop cresterea profiturilor obtinute de catre utilizatorul marcii.

Numele unei marci poate sa fie dat din vocabularul uzual sau utilizand cuvinte inventate. Acestea trebuie sa fie de fantezie, sa aiba rezonanta placuta pentru a fi usor de receptionat si de memorat. Marcile care sugereaza calitatea produsului sau anumite caracteristici de calitate, destinatia acestuia, se adreseaza mai usor publicului si sunt usor de retinut. Cifrele si literele se folosesc alaturi de numele de marca si semnifica varianta modelului, anul aparitiei, o caracteristica de calitate. Sigla reprezinta o prescurtare cu ajutorul initialelor, a unor nume sau a unor denumiri, facilitand citirea, pronuntarea si memorarea acestora. Pentru reprezentarile grafice a numelui de marca se folosesc forme geometrice, reprezentari din lumea animala sau vegetala, obiecte, personaje etc. Culoarea de asemenea poate fi asociata numelui de marca. Design-ul este mai rar utilizat decat marca. Un bun exemplu este cel al formei ambalajului unor bauturi racoritoare. Marca sonora este folosita pentru servicii, de exemplu: semnalele posturilor de radio. Daca imaginea actuala a firmei nu este corespunzatoare aceasta contribuie la scaderea cifrei de afaceri.
Pentru a fi competitiva o marca, trebuie sa indeplineasca mai multe cerinte cum ar fi sa fie usor de: pronuntat, retinut, reprezentat, sa fie atractiva in ceea ce priveste aspectul si pronuntia, sa sugereze cumparatorului caracteristicile si calitatea bunurilor pe care urmeaza sa le cumpere (si care au asociata aceasta marca), sa difere de marcile produselor similare (pentru a nu crea confuzie in randul consumatorilor), sa poata fi identificata cu usurinta de produsele pe care urmeaza a se utiliza si sa indeplineasca conditiile legale pentru a putea fi inregistrata si protejata.


Psihicul uman este acela care beneficiaza de capacitatea de-a construi reprezentari mentale cu privire la o persoana, firma sau obiect, rezultand in final acest atribut numit imagine.

In cazul clientilor, reprezentarea firmei tine cont in special de atitudini, opinii, credinte si nu in cele din urma de principalele valori sociale ale acestora. Tot odata cel care vrea sa formeze o anumita imagine clientilor, trebuie sa tina seama de faptul ca anumite aspecte nu este bine sa fie abordate si cu atat mai putin incercat a fi schimbate. Un bun exemplu in acest sens este credinta.

Putem afirma ca imaginea firmei este formata de stilul managerial al conducatorului firmei, coroborat cu modul in care angajati stiu sa-si indeplineasca performand atributiunile. De asemene, modul de ambalare si desfacere a produselor trebuie sa tina cont de anumite reguli, acestea exprimand si ele, o parte imaginea firmei.

In cazul in care identificam angajati cu o imagine publica negativa, acestia trebuie indepartati imediat, deoarece clientii asociaza imaginea lor cu cea a firmei.

Prin intermediul campaniilor publicitare, folosirea sponsorizarii si prin castigarea simpatiei propriilor angajati, firmele incearca sa obtina beneficii de imagine, in exteriorul ei. Dupa cum vom vedea si in continuare, firmele isi pot manipula clientii prin intermediul unor campanii publicitare agresive, vizand promovarea unor produse de slaba calitate.

Despre traditiile construite de branduri, afirm ca nu cred ca revolta impotriva preturilor insuportabil de ridicate (ce isi gasesc justificarea numai si numai in brandul reprezentat de logo-ul imprimat pe materialul ce, in unele cazuri, poate fi mult mai prost decat materialele unui produs cu un logo no-name) ne-ar ajuta foarte mult in a intelege lumea in care me invartim. Toate acestea doar pentru placerea de a fi inconjurati de branduri, de a sti cu certitudine ca am reusit sa le facem sa ne apartina, sa devina parte din noi si din comportamentul nostru.

Numele brandului tinde din ce in ce mai mult sa detina pozitia centrala in procesul decizional de cumparare. Si aici nu vorbim numai de statutul de produs de calitate superioara oferit de mintea consumatorului unor produse ce poarta pe ele etichete cu nume de branduri cunoscute, ci mai ales de snobismul de a achizitiona produse branduite.

Se inverseaza, intr-un fel, rolurile: logo-urile au devenit atat de importante, incat au inceput sa transforme produsele pe care apar (cu referire, in special, la haine) in simple suprafete purtatoare de nume de branduri. Cu alte cuvinte, corcodilul metaforic a inghitit tricoul. Nu conteaza calitatea reala a produsului, atat timp cat se pleaca de la premisa ca brandurile importante ofera, implicit, calitate; si, chiar daca aceasta calitate este absenta, ele oricum ofera sentimentul acela de snobism satisfacut.

Teoria spune ca brandul justifica si pretul ridicat, caci este impotriva legilor economice ca un brand cunoscut sa fie ieftin (nici macar la reduceri). Iar daca ar fi ieftin, ar isca suspiciuni.

Incet-incet insa, comunicarea in jurul brandului se dovedeste a fi ineficienta daca se limiteaza doar la inducerea sentimentului de apartenenta la un anumit grup si realizeaza ca trebuie sa mearga putin mai departe, permitandu-si, astfel, sa impuna cultura, traditii.

Din ce in ce mai multe companii sponsorizeaza diferite manifestari culturale si nu se multumesc doar cu simpla prezenta a numelui lor pe materialele promotionale, ci vor sa creeze evenimente care sa le poarte numele, evenimente care, mai apoi, sa se imprime in memoria colectiva a comunitatilor si sa ajunga sa fie privite ca pe elemente obisnuite ale traditiei.

"High-tech nu inlocuieste high-touch, ci il completeaza. Cand folosesti mult high-tech, ai si mai multa nevoie sa intaresti aspectul high-touch. Aceasta inseamna sa-ti instruiesti toti oamenii sa inteleaga ca ei reprezinta brandul, ca ei sunt, de fapt, brandul, din perspectiva clientului. Aceasta inseamna ca tu, compania, nu trebuie sa depersonalizezi clientul, transformandu-l intr-o Unitate de Generare de Venituri (Wally Olins)

Ajungem la concluzia ca a investi destul de multi bani in crearea unei imagini de suprafata se ghideaza, de fapt, dupa proverbul din popor - acela cu lupul si parul lupului.

Cred ca una dintre marile probleme ale companiilor (nu ale tuturor companiilor, sa nu generalizam) este aceea ca nu constientizeaza faptul ca, la urma urmei, consumatorul final este un om, unul ce prezinta toate caracteristicile specifice omului, unul ce are asteptari complexe, unul pentru care partea emotionala conteaza (cateodata in foarte mare masura), unul pe care il poate satisface mult mai mult un zambet si un raspuns amabil decat un produs impecabil.

Este inutil, stupid si penibil sa te imbraci in haine noi, sa iti faci un logo atractiv, sa gasesti metode inedite de promovare si, mai ales, este foarte periculos sa ii faci pe oameni sa creada ca te-ai schimbat, ca te-ai upgradat si apoi sa-i dezamagesti cu aceleasi produse si servicii proaste. Este foarte periculos pentru ca oamenii te vor arata cu degetul, mai apoi.

Este foarte riscant sa-ti faci publice intentiile de a face ceva maret, sa-ti iei un angajament in fata tuturor, sa creezi asteptari ridicate cu privire la produsele si serviciile tale iar, mai apoi, sa nu poti dovedi decat ca te pricepi la a transmite mesaje pozitive si motivante. Si atat.

Una dintre greselile companiilor este de a se considera branduri de produs, fara a mai lua in considerare si parte "umana" a brandului. Un brand nu inseamna numai produsul in sine, ci, poate in aceeasi masura, inseamna persoana cu care clientul intra in contact in legatura cu acest produs.

"Trebuie sa ne convingem propriul personal sa iubeasca brandul, sa-l traiasca, sa-l respire si, astfel, sa devina manifestarea personificata a lui atunci cand au de-a face cu clientii" (W. Olins)

De multe ori, contradictia intre descrierea companiei de pe site-ul oficial sau imaginea creata prin intermediul campaniilor de promovare si atitudinea angajatilor fata de clienti este izbitoare. Brusc, compania "centrata pe client" se transforma in compania in care personalul nici macar nu este instruit sa raspunda in mod politicos la telefon; brusc, "principalul nostru scop este promptitudinea in satisfacerea clientului" devinde "nu stiu, dom'le, du-te si intreaba la usa de la capatul holului".

Cat de suparator poate fi pentru un client ca, in momentul in care doreste o informatie sau solutionarea unei probleme din partea unei companii fata de care incepuse sa construiasca o oarecare incredere, sa nu fie intampinat asa cum se astepta

Capitalul unui brand este un set de active si pasive legate de un brand, de numele si simbolul lui, care adauga ceva la (sau scad ceva din) valoarea furnizata de un produs sau serviciu catre o firma si/sau catre cumparatorii acelei firme." (David Aaker)

Cele cinci categorii de active care stau la baza capitalului brandului sunt:

. Recunoasterea numelui si simbolului brandului
. Un set de asocieri
. Loialitatea fata de brand
. Calitatea perceputa
. Alte active aflate in proprietatea brandului (patente, marci inregistrate, relatii in interiorul canalelor de distributie)

Desigur, toate cele cinci categorii de active sunt interdependente. Vom vorbi, insa, in cele ce urmeaza, despre primele doua categorii, recunoasterea numelui si simbolul brandului si setul de asocieri.

Un brand care provoaca anumite conexiuni in mintea consumatorului va fi mult mai usor ales, in detrimentul brandului care nu ocupa o pozitie in mintea acestuia. Ne este mult mai usor sa alegem ceva cu care suntem deja familiarizati decat sa ne "aventuram" in explorarea de noi branduri, mai ales daca este vorba despre produse intrebuintate pe termen lung si care implica niste costuri mai ridicate.

Este la fel ca si in viata: avem incredere in persoanele pe care le cunoastem deja si cu care am avut interactiuni anterioare si suntem precauti in privinta acelora pe care ii cunoastem de foarte putin timp, mai ales atunci cand trebuie sa "investim" intr-o relatie cu ei.

Pentru a provoca asocieri in mintea consumatorului este nevoie de campanii sustinute de advertising si de Relatii Publice iar drumul care duce la asocieri imediate este lung si destul de greu.O modalitate de a crea asocieri este de a ne folosi de simboluri ale brandului.

Pentru ca un simbol sa fie asociat cu brandul pe care il reprezinta, dar si pentru a avea calitatea de "element cu putere de asociere" este necesara o alegere atenta a acestuia.

El trebuie sa faca legatura intre numele brandului si imaginea sa. si sa fie suficient de expresiv, incat sa creeze conexiuni de natura afectiva in mintea consumatorului, aici contand foarte mult si partea de design (in cazul unui simbol creat "artificial"). Sa fie, pe cat posibil, conectat la realitate sau sa ofere consumatorului posibilitatea de a-l conecta, prin prisma propriei imaginatii, la realitate, fiind "lovable".

Exista insa si branduri care au fost lansate cu bugete uriase de comunicare la vremea lor si au esuat. "Afacerile au doar doua functii importante, marketingul si inovatia". Vorbele lui Peter Drucker sunt si astazi la fel de actuale. Putem face o lista cu greselile majore, mai ales ca acestea sunt repetate si dupa o jumatate de secol de oamenii de marketing:

1. Pretul ridicat si momentul nepotrivit;

2. Publicitatea in exces;

3. Calitatea produsului. Un produs bun nu garanteaza succesul, dar un produs slab esueaza de cele mai multe ori. Daca in urma cu 50 de ani vestile proaste despre un produs au circulat foarte repede, sa ne imaginam care ar fi efectul astazi, cand oamenii se strang in comunitati online pentru a le intoarce pe toate fetele;

4. Designul. A fi diferit nu inseamna intotdeauna a fi mai bun.

5. Studiul pietei si numele produsului. Cand oamenii cumpara perceptii, un nume intamplator ales s-ar putea sa ne coste.

Concluzia ar putea fi aceea ca nu intotdeauna ar trebui sa luam de buna teoria in crearea de asocieri de brand. Sau concluzia ar putea fi aceea ca nu conteaza cum este asocierea (pozitiva sau negativa), important este sa existe asociere. Sau concluzia ar putea fi aceea ca, in incercarea de diferentiere de brandurile similare, iti asumi si riscul de a soca intr-un mod negativ. Sau concluzia ar fi ca, atunci cand esti lider pe o anumita piata, iti permiti.

Cat putem discuta despre reclama sau publicitate? Practic oricat. Si cand ne gandim cat de simplu era odinioara pana in 1989, cand practic nu aveam foarte multe variante. Azi toti si toate au nevoie de acest miracol al cunoasterii.

Rolul media in societate

Cuvantul media este pluralul de la medium, derivat din latinescul medius, care inseamna "mijloc". Comunicarea media faciliteaza comunicarea intre cel care emite un mesaj si cel care il receptioneaza.

Media reprezinta un mijloc de comunicare care functioneaza pe scara larga in orice societate civilizata. Apreciem ca cea mai mare parte a activitatilor de comunicare din domeniul relatiilor publice se realizeaza cu ajutorul mass-media.

Mass-media se refera la mai multe feluri de comunicare, dintre care le mentionam pe cele mai cunoscute ca : ziarele, revistele, filmele, radioul, televiziunea si internetul. Dezvoltarea rapida a comunicarii cu ajutorul internetului suplimenteaza acest domeniu, il extinde, reprezentand o provocare pentru celelalte forme de comunicare.

Principalele domenii pe care le influenteaza mass-media sunt economic, cultural si politic. In primul caz, dezbaterea economica o regasim in ceea ce priveste comentariile la factura financiar-bancara si in special, spatiul acordat publicitatii. Sumele obtinute din publicitate reprezinta principala sursa de finantare a firmelor care lucreaza in domeniul mass-media. Poate de aici si definirea trusturilor de presa ca fiind "comerciale", adica neavand finantare din "bani publici". Cultura devine sursa principala de definitii si imagini asupra realitatii sociale, care impreuna alcatuiesc un larg "mediu cultural". In ceea ce priveste politica, mass-media asigura un teren si canale de comunicare pentru largi dezbateri, de unde rezulta diverse informatii si opinii.

Comunicarea de masa, depinde deobicei de mass-media si are loc conform unor nivele diferite de organizare sociala. Dupa "piramida comunicarii" exista mai multe tipuri de comunicare bazate pe trasaturi din viata de zi cu zi: un mediu, un interes, o necesitate si o activitate.

Viata noastra depinde din ce in ce mai mult de informatii transmise cu ajutorul media. Cu cat mai repede cu atat mai bine, este parca sloganul dupa care ne ghidam pentru a ne largi orizontul cunoasterii. Si totusi prea multe optiuni nu cred ca ne vor oferii posibilitatea de a face cea mai buna alegere, daca nu stim cu exactitate ce dorim.

Cateodata "laboratoarele" mass-media produc ceea ce numim "vedete" in diverse domenii. Cariera acestora este prezentata ca un mit, pentru a creea imagine in jurul acesteia, care sa o defineasca ca pe unul din cei mai importanti/publici oameni. Aceste vedete se doresc a fi modelele demne de urmat in cariera, daca urmam ceea ce fac sau spun acestea.

Uneori acest merit este incontestabil, dar realitatea arata ca adesea tot mass-media este acea care ii da jos de pe pidestalul pe care tocmai ia urcat. Intrebarea care se pune, este : cand au gresit, la inceput sau la final, sau oamenii dupa ce ajung pe cele mai inalte culmi ale notoriettii (pozitive sau negative) isi modifica comportamentul.

Regula de aur: " Nu este bine sa uiti niciodata, de unde ai plecat"

Observam ca oamenii utilizeaza informatiile media diferit. Poate schimbarea dramatica este ca nu mai interactionam cu oameni ci mai mult cu tehnologia. Acest drum poate duce la tot ceea ce inseamna oarecum izolationismul, cu tot ceea ce implica el. Nicholas Garnham afirma in legatura cu acest aspect ca "media schimba standardele frumusetii".

Pentru a nu gresi este foarte important sa ne punem cateva intrebari "cheie":

Cine detine media (care este proprietarul)?

Care este scopul productiilor?

Care sunt conexiunile intre economie, politica, cultura si educatie?

Cum este creata celebritatea?

Cine reprezinta audienta?

In ce mod percepe audienta?

Alegerea canalelor media revine conducatorului firmei. Mijloacele de informare in masa selectionata, trebuie sa fie oneste, sa aiba o buna audienta la publicul tinta si in timp sa nu-si schimbe orientarea. De asemenea angajatii acestor institutii sa dovedeasca profesionalism si corectitudine in relatia cu noi. Toate acetea se pot observa din modul in care au prezentat si redactat evenimentele la care au fost invitati.

Cunoscand raspunsul la aceste intrebari, descoperim ca manipularea prin presa poate sa existe sau nu. Astfel, putem sa citim sau sa scriem un text de presa, fara a fi influentati la nivel individual sau de grup, putand observa ca adesea manipularea prin presa este considerata justificata ori aberanta.

Pentru a contracara, specialistii in comunicare au identificat tehnici de rezistenta la manipularea prin mass-media. Realitatea de zi cu zi releva faptul ca nu de fiecare data lucrurile se intampla datorita unui  guvern mondial  sau mai stiu carei  "forte care vegheaza de sus", mai exista si o grava lipsa de profesionalism.

Productia media comunica intelesuri diferite pentru diverse persoane, lasand loc pentru interpretari diferite. Cuvantul "masa" se refera la volum, categorie sau extindere, in timp ce "comunicarea se refera la a da si a lua un anumit inteles, transmiterea si receptionarea mesajului". Comunicarea de masa reprezinta comunicarea deschisa publicului folosind tehnologia pentru a transmite informatii si aspecte din care provine "interesul public". Dezvoltarea media a dezechilibrat convingerile existente si dreptul oamenilor (tot ceea ce era intim, privat, exclusiv).

Exista un limbaj al Gemeinschaft, traditii, moravuri si credinte, dar in contrast Gesellschaft, regasim domeniul afacerilor, calatoriei si stiintei. Se spune ca oamenii care traiesc in Gemeinshaft sunt mai puternici si de aceea mai plini de viata.

In trecut, in Romania, ideologia comunista a inlocuit rapid comunicarea cu media. Majoritatea surselor media, in regimul communist, au fost strict limitate la a propaga ideologia, dar dupa evenimentele petrecute in 21 decembrie 1989, media s-a dezvoltat rapid. Azi televiziunea domina viata de familie. Astfel, fara a filtra cultura televiziunii sau fara alte bariere, viata Romaniei este in miscare.

Comunicatul de presa este o alta forma de comunicare. Prin intermediul acestuia, se informeaza, publicul despre anumite evenimente si are ca principal scop, castigarea increderii generale. Comunicatul de presa trebuie sa fie clar in exprimare, cu adresa precisa, laconic si bogat in exprimare.

O alta forma de comunicare se realizeaza prin intermediul conferintei de presa. Ea este organizata periodic, pentru ca reporterii sa nu-si piarda interesul, dar nu prea rar pentru ca cel care o sustine sa nu intre intr-un "con de umbra". Organizarea revine unui purtator de cuvant avizat, care intocmeste declaratia de presa, anticipeaza eventualele intrebari si ia masuri organizatorice pentru buna desfasurare a evenimentului (convocare, eliberare legitimatii de acces, asigura microfoane si inregistrarea pe suport audio-video a conferintei, materiale de propaganda, protocol, etc.) Mentionam ca discursurile oficiale sunt sustinute de leaderi si au rolul de a marii doza de credibilitate in institutie.

In prezent, putem afirma ca este esentiala contributia media la fundamentul societatii romanesti, fiind considerati pe buna dreptate "cainele de paza al democratiei" sau "a patra putere in stat".



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1720
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved