Oferta de produse agroalimentare

Oferta de produse agroalimentare

Cererea de produse agricole si agroalimentare implica existenta ofertei. Am putea considera ca oferta reprezinta raspunsul intreprinderii la cererea existenta pe piata. Definita adesea ca o suma de produse si servicii destinate vanzarii, oferta reprezinta o notiune complexa care inglobeaza si alte valori de tipul marca, imagine in masura sa conduca la stabilirea unor raporturi de piata.

Pe o anumita piata oferta de produse agroalimentare are ca surse de constituire productia interna, importurile si stocurile.

Oferta de produse apare pe piata in mod direct sau prin intermediul unitatilor de valorificare a productiei agricole. Cand se analizeaza oferta de produse agricole si agroalimentare trebuie sa se tina seama de cele doua componente ale sale: oferta activa care reprezinta totalitatea produselor angajate de unitatile comerciale de la producatori sau distribuitori intr-o anumita perioada de timp si oferta pasiva, care exprima stocurile existente in reteaua comerciala.

In functie de momentul aparitiei pe piata oferta de produse agricole si agroalimentare prezinta o serie de trasaturi generate de particularitatile productiei agricole si anume:

- este o oferta care cuprinde si produse perisabile;

- este formata si din produse a caror realizare este sezoniera;

- este o oferta instabila si foarte putin elastica, al carui nivel variaza de la un an la altul ca urmare a oscilatiilor productiilor medii la hectar sau pe animal furajat;

- este o oferta incerta, fiind inca dependenta de factorii naturali;

- se diferentiaza in profil teritorial, in unele zone la o serie de produse existand supraoferta, in timp ce in alte zone, la aceleasi produse oferta este inferioara cererii de consum.

In functie de cererea de consum de pe piata deosebim oferta efectiva si oferta potentiala. Oferta efectiva cuprinde totalitatea produselor agricole si agroalimentare livrate sau livrabile de catre producatori si distribuitori pietei agrare, pe cand oferta potentiala se refera la posibilitatile de crestere si diversificare a produselor, de adaptare a productiei agricole la cerintele consumatorului. Intre aceste doua categorii de oferta exista o stransa legatura, intrucat dinamica ofertei exprima trecerea de la oferta reala la oferta potentiala.

Oferta de produse agroalimentare este compusa dintr-un nomenclator larg de produse, fiecare produs ocupand un anumit loc in cadrul pietei agrare sau a diferitelor segmente ale acesteia. Ea poate fi alcatuita din produse de marca precum si din produse anonime. Raportul dintre cele doua categorii de produse trebuie sa fie in favoarea produselor de marca. Structura ofertei de produse agricole cuprinde o multitudine de produse cum sunt: produsele de origine vegetala, produsele de origine animala, produse proaspete, produse prelucrate, etc. Ponderea acestora in structura ofertei evolueaza de la o etapa la alta, fiind intr-o schimbare continua, permanenta.

Modificarile in structura ofertei de produse agricole sunt legate si de relatiile dintre produsele ce o alcatuiesc. In cazul cand produsele sunt destinate satisfacerii unor nevoi de consum diferite se afla in relatii de indiferenta; in cazul cand pentru satisfacerea unei anumite nevoi sociale, produsele formeaza un ansamblu organic se afla in relatii de asociere; alte produse se pot afla in relatii de substituire, de concurenta, iar in cazul in care pentru satisfacerea unei anumite nevoi de consum exista o gama sortimentala de produse acestea se afla in relatii de rivalitate.

Oferta de produse agricole si agroalimentare influenteaza cererea de consum a populatiei, atat prin marime cat si prin structura sa.

Pe piata intalnim tendinta de echilibrare a ofertei cu cererea de consum, insa in functie de raportul dintre aceste categorii putem intalnii trei situatii: penuria, echilibrul si abundenta.

In situatia de penurie marimea ofertei este inferioara cererii de consum, produsele au asigurata desfacerea, timpul in care ele raman in circulatie sub forma de stoc este redus, iar in desfacerea produselor apar intreruperi. In aceasta situatie piata apartine vanzatorului, apare fenomenul de inflatie care genereaza cresterea accelerata a preturilor.

In situatia de echilibru, atat producatorul cat si vanzatorul trebuie sa se ocupe mai ales de calitatea produselor, de varietatea sortimentala, cat si de nivelul de servire al consumatorilor. Gusturile si exigentele consumatorilor sunt luate in considerare desfasurandu-se in acelasi timp si o vasta activitate de informare si influentare a cumparatorilor.

In situatia de abundenta, pe piata intalnim o oferta de produse agricole superioara cererii de consum, cu o structura sortimentala diversificata care satisface complet cele mai variate gusturi ale populatiei. In aceasta situatie, rolul determinant il joaca cererea de consum, vanzarea produselor desfasurandu-se anevoios, piata nu mai accepta orice produs. Atat producatorii cat si vanzatorii, trebuie sa tina seama de marimea si structura cererii de consum, de gusturile si exigentele consumatorilor, de orientarea viitoare a cererii de consum in vederea adaptarii productiei agricole. In aceasta situatie piata apartine cumparatorilor, preturile au tendinta de scadere.

Raporturile dintre oferta si cererea de consum in cazul produselor agricole si agroalimentare are un caracter dinamic, cu tendinta continua de echilibrare. In acest proces un rol deosebit de esential il joaca preturile practicate pe piata care reprezinta axa principala ce determina echilibrul valoric al ofertei cu cererea de consum.