Piata sfeclei de zahar si a zaharului

Piata sfeclei de zahar si a zaharului

Cultura sfeclei de zahar are o traditie in tara noastra de peste 125 de ani .Romania si-a crescut continuu productia de zahar inainte de 1990 in ideea asigurarii nevoilor consumului de zahar. La cresterea productiei totale de la 1299 mii tone in 1951-1955 la 5740 mii tone in perioada 1985-1989 a contribuit in primul rand suprafata cultivata (in proportie de 65%) si intr-o masura mai mica cresterea productiei medii la hectar( in proportie de 35%).

Productia de zahar a crescut si ea de la 87, 2 mii tone in 1950 la 377 mii tone in 1970, 509 mii tone in 1980 si 693 mii tone in 1989. Cresterea productiei de zahar a avut loc in principal datorita cresterii productiei de sfecla de zahar cu 92 % si doar cu 8% datorita cresterii continutului in zahar.

Productia de sfecla de zahar era concentrata in proportie de 4/5 in sectorul cooperatist, iar restul in IAS-uri si gospodarii individuale din zonele necooperativizate. Aceasta repartitie a suprafetelor era corelata cu tehnologia de cultura a sfeclei care necesita foarte multa munca manuala.

Romania a intrat in perioada de tranzitie cu 33 de fabrici de zahar cu o capacitate totala de productie de 960 mii tone anual, repartizate in toate zonele tarii. In ciuda existentei acestor capacitati de procesare, productia de zahar a Romaniei dupa anul 1989 a cunoscut o cadere dramatica.

Dupa anul 1990, suprafata cultivata cu sfecla de zahar a scazut continuu, in comparatie cu potentialul acestei culturi in unele zone, ajungandu-se ca in anul 2000 sa se insamanteze doar circa 43 000 ha, cea mai mica suprafata inregistrata in ultimii 10 ani

In perioada 1990 -2000 cultura sfeclei de zahar a ocupat doar 1,6% din terenul arabil total si mai putin de 0,2% din valoarea productiei agricole.

Suprafata cultivata cu sfecla de zahar a scazut brusc in primii 4 ani ai tranzitiei (numai in anul 1990 suprafata cultivata a fost redusa cu aproximativ o treime).

Suprafata cultivata cu sfecla de zahar si productiile inregistrate sunt prezentate in figura 11.8

Figura 11.8. Suprafata cultivata si productia obtinuta la sfecla de zahar

Productiile medii instabile si extrem de necompetitive comparativ cu potentialul acestei culturi (randamentele scazute de circa 20 t/ha sunt de 1,6-2 ori mai reduse decat cele obtinute in majoritatea tarilor CEFTA si de 2,5-3,3 ori mai mici decat in tarile U.E.) au avut drept rezultat o scadere dramatica a productiei totale.

Productia medie anuala in perioada 1996-1998 a fost cu 53% sub nivelul perioadei 1987-1989. Importurile ieftine de zahar nerafinat din China, Moldova, Ucraina si Cuba au creat o puternica competitie pentru producatorii interni.

Productia de sfecla de zahar, respectiv productia de zahar a inregistrat o reducere accentuata, astfel daca in anul 1990 Romania producea 366 mii tone de zahar din sfecla in anul 2000 productia a scazut dramatic, la numai 39 mii tone. (tabelul 11.13.)

Tabelul 11.13.

Productia de zahar a Romaniei in peiroada 1990-2000 (mii tone)

Sursa: Agricultura Romaniei nr. 23/2002, p.7

Randamentul de extractie al zaharului din sfecla a fluctuat inregistrand valori cuprinse intre 9 si 11%. In ultimii ani datorita retehnologizarii unor fabrici, randamentul de extractie a fost imbunatatit la 14,5%.

Desi preturile nominale ale zaharului au cunoscut o tendinta de crestere in perioada 1995-2000, totusi preturile reale au cunoscut un trend descrescator. Daca comparam preturile zaharului din productia interna cu preturile zaharului din import, in acelasi punct Cost Insurance Free (CIF), preturile zaharului romanesc depasesc constant preturile de import. Amplitudinea cea mai mare intre cele doua preturi a fost inregistrata in anul 1996, iar cea mai mica amplitudine a fost inregistrata in anul 1998.Raportul dintre cele doua tipuri de preturi fiind in corelatie negativa cu cantitatile de zahar importat in acei ani.(fig. 11.9.)

Figura 11.9. Pretul zaharului CIF (US$/t)

Odata cu cresterea pretului nominal al zaharului cat si datorita scaderii puterii de cumparare a populatiei, consumul de zahar a scazut de la 631 mii tone /an, cat se inregistra in anul 1990, la numai 450 mii tone /an in anul 2000. Evolutia consumului de zahar pe cap de locuitor a scazut de la 27,3 kg /cap de locuitor in anul 1990 la numai 20, 9 kg /cap de locuitor in anul 2000. Consumul de zahar in Romania este situat sub media inregistrata in Uniunea Europeana de 33, 1 kg /cap de locuitor(fig 11.10).

Referitor la structura surselor consumului de zahar, prezentate in figura 11.11. aceasta s-a diversificat.

Daca in anul 1990 cca. 55% din consum era acoperit din productia interna de zahar extras din sfecla, in anul 2000 numai 9% din consumul de zahar era asigurat din productia interna de zahar din sfecla. In anul 1990 sursele consumului de zahar erau constituite din zahar din sfecla obtinut in tara si zahar brut importat si rafinat la intern.

Figura 11.10. Consumul de zahar in Uniunea Europeana si in unele tari candidate (kg/ cap de locuitor)

Pentru toti ceilalti ani (1991-2000), in structura surselor consumului de zahar a aparut si zaharul rafinat din import.

Aceasta noua categorie "zahar rafinat din import" a detinut cea mai mare pondere in structura consumului incepand din anul 1998 an in care majoritatea fabricilor de zahar au fost privatizate.

Gradul de autoaprovizionare cu zahar in Romania a fluctuat dupa 1990 inregistrand un trend descendent cu cea mai mica valoare in anul 2000 (9%). In comparatie cu media de autoaprovizionare cu zahar a Uniunii Europene (138%), cat si cu gradul de autoaotovizionare din celelalte tarii candidate la Uniunea Europeana, Romania se situeaza pe cea mai defavorabila pozitie. De aceea , politicile agricole romanesti din sectorul zaharului din perioada de preaderare la Uniunea Europeana vor avea un rol hotarator in negocierile privind cotele acordate pentru acest sector Romaniei (fig.11.12).

Figura 11.11. Structura surselor consumului de zahar

Figura 11.12 Gradul de autoaprovizionare cu zahar in U.E. si unele tari candidate

In perioada 1990-2000, balanta comerciala, a tarii noastre din comertul cu zahar a fost constant negativa, astfel ca Romania este o tara net importatoare de zahar.

Pe parcursul perioadei analizate importul de zahar brut si rafinat a fluctuat. Doar pentru doi ani, in 1993 si 1998, cantitatile importate de zahar rafinat au depasit importurile de zahar brut.

Preturile medii pentru zaharul brut sau rafinat importat au cunoscut o tendinta descrescatoare in perioada analizata, tendinta de altfel manifestata si pe piata mondiala(tabelul 11.14. ).

Tabelul 11.14.

Importul de zahar al Romaniei in perioada

Source: Directia Generala a Vamilor

Pentru ultimii trei ani principalii furnizorii ai Romaniei de zahar au fost Brazilia (35%) si Cuba (20%), mari producatori mondiali de zahar din trestie, care au fost avantajati de acordul SPGS si anume scutirea de taxe vamale pentru exportul acestui produs pe piata romaneasca.

Si Republica Moldova, cu care avem din anul 1997 un acord de liber schimb, ne aprovizioneaza cu cantitati importante de zahar rafinat fara taxe vamale, in plus Moldova este folosita ca tranzit pentru importurile din alte tari (in special Ucraina si Ungaria).

In cadrul Acordului European, s-a stabilit o cota tarifara preferentiala pentru importul de zahar brut din U. E. care este de 20 mii tone /anual cu o taxa preferentiala de 18,8 %.

Incepand cu anul 1997, in cadrul Acordului CEFTA a fost stabilita o cota tarifara preferentiala pentru importurile romanesti de zahar brut, contigentul anual fiind de 20 mii tone cu o taxa preferentiala de 25%.

Ca urmare a prevederilor Acordului privind Sistemul Global de Preferinte Comerciale (SGPC), importul Romaniei de zahar brut din trestie de zahar este scutit de taxe vamale.

Potrivit Protocolului privind negocierile comerciale dintre tarile in curs de dezvoltare ( P₁₆) si conform prevederilor acestuia Legea nr. 19/1993), importul Romaniei de zahar rafinat sau brut provenind din tarile semnatare este impozitat cu o taxa vamala de 40%.

Datorita angajamentelor asumate in cadrul programului ASAL incepand cu anul 1997 au fost reduse taxele vamale atat pentru zaharul rafinat, cat si pentru cel brut.

Deoarece Romania este membra a Organizatiei Mondiale a Comertului, are dreptul de a practica taxe vamale pana la nivelul consolidat de 188%.

Tendinte pe piata internationala a zaharului

Sezonul 2002/2003 se caracterizeaza printr-o supraoferta de zahar la nivel mondial, ceea ce a determinat o scadere accentuata a preturilor in a doua parte a sezonului.

Conform datelor furnizate de U.S.D.A. in sezonul actual se va inregistra o productie mondiala de zahar la un nivel de 143 milioane tone echivalent zahar brut, iar consumul va atinge 136,5 milioane tone, in timp ce disponibilitatile mondiale de zahar se situeaza la 215 milioane tone. (Tabel 11.15)

Majorarea productiei mondiale de zahar, echivalent zahar brut in sezonul 2002/2003 s-a realizat pe seama cresterii productiei in Brazilia, Uniunea Europeana, China, Australia, Polonia si Thailanda.

Tabelul 11.15

Balanta mondiala a zaharului in sezonul 2002/2003 si prognoze pentru sezonul 2003/2004

- milioane tone echivalent zahar brut-

*estimari

Sursa: U.S.D.A. - Sugar World Market and Trade, mai 2003

Brazilia va inregistra in sezonul actual o productie record, fiind tara cu cele mai scazute costuri de productie. China si India vor inregistra de asemenea productii record, iar Thailanda isi va majora considerabil productia de zahar ca urmare a aplicarii unor programe guvernamentale de stimulare a culturilor de trestie de zahar.

Livrarile de zahar pe piata externa vor creste pana la sfarsitul sezonului actual cu 6 milioane tone fata de sezonul 2001/2002.

In Uniunea Europeana cresterea livrarilor catre tarile terte sa facut pe seama majorarii productiei in cadrul unui sistem de cote si al unei politici de subventionare a exportatorilor.

Australia, Brazilia si Thailanda principalii concurenti ai Uniunii Europene au solicitat Organizatiei Mondiale a Comertului sa examineze in ce masura subventiile la exportul de zahar distorsioneaza piata internationala si daca sunt compatibile cu regulile comertului international.

In sezonul 2003/2004 se prognozeaza o reducere a productiei mondiale de zahar cu 3,2%, respectiv de la 143,27 milioane tone la 138,63 milioane tone echivalent zahar brut, in timp ce consumul va creste cu 1,5% de la 136,55 milioane tone la 138,60 milioane tone fapt ce va contribuii la echilibrarea balantei cerere/oferta pe plan mondial, creand premise favorabile de crestere a preturilor internationale in anul 2004 atat la zaharul brut cat si la cel rafinat.

Productia, importul, exportul si consumul de zahar pe plan mondial sunt redate in tabelul 11.16.

Tabelul 11.16.

Balanta zaharului in sezoanele 2001/2002, 2002/2003 si perspective pentru 2003/2004 in principalele tari reprezentative pe piata mondiala

-milioane tone-

* estimari

Sursa: U.S.D.A. - Sugar World Market and Trade, mai 2003

In Brazilia si India se va inregistra o reducere a productiei de zahar in echivalent zahar brut cu cate 1,3 milioane tone, in Australia cu 0,5 milioane tone, iar in Polonia si Africa de Sud cu cate 350 mii tone.

Cuba, China, Thailanda, Indonezia si Europa de Est vor inregistra o stagnare a productiei la nivelul sezonului 2001/2002, iar Ucraina, S.U.A. si Federatia Rusa cresteri cuprinse intre 120 mii si 350 mii tone.

Se prognozeaza ca Uniunea Europeana va impune restrictii asupra productiei de zahar, reducand cotele de productie in conformitate cu angajamentele O.M.C., respectiv de circa 1 milion tone zahar, livrarile urmand a se diminua de la 6 la 5,4 milioane tone.

Exporturile mondiale de zahar se prognozeaza a se reduce cu circa 4 milioane tone, unul dintre factori fiind orientarea consumului de zahar spre productia de etanol.

Federatia Rusa, cel mai mare importator, isi va reduce achizitiile de import in a doua jumatate a anului 2003.

Apropierea nivelului productiei de cel al consumului mondial de zahar, concomitent cu limitarea ofertei de export a principalilor exportatori mondiali, Brazilia si Uniunea Europeana, vor crea in sezonul 2003/2004 conditii favorabile de slabire a presiunii asupra preturilor mondiale in urmatoarele 3-4 luni si chiar de crestere a acestora in urmatorul sezon.

Potrivit prognozei O.E.C.D., preturile mondiale la zaharul brut vor putea marca o crestere in sezonul 2003/2004 de 4,2%, iar la zaharul rafinat de 1,9% fata de sezonul actual.